Primul act politic în favoarea naturii, după 1989 privea intituirea Parcului Național Delta Dunării și se întâmpla la 67 de ani de la constituirea, în 1935, a Parcului Retezat, primul parc național din România. Parcul Național Retezatul poartă semnele brutale ale barajul de pe Râul Mare, al turismului de weekend cu autoturisme și peturi, al defrişărilor şi vilelor, dar Retezatul fantastic, sălbatic, cu flori și fluturi rezită. Încă.
Parcul Național Retezat
Cele 22 de parcuri constituite în ultimi 25 de ani în România au fost încredinţate spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor, ale cărei atuuri sunt personalul silvic din teritoriu şi prevederi speciale și dedicate în Codul silvic referitoare la administrarea pădurilor. Indiferent cine va administra pînă la urmă parcurile, marele lor inamic nu va fi nici legea proastă sau perfectibilă, nici dificultate greu de depăşit pe termen scurt, ci lipsa de respect, lipsa de interes și lipsa de preocupare și educație a omului (în mai mică sau mai mare măsură a tuturor!) pentru natură și ecostemele unice din parcurile naționale.
Cabana Curmătura
Legenda Cabanei Curmătura din Piatra Craiului. Potecile erau atât de grele, că nici măgăruşii nu puteau căra materialele.
Cărămizile pentru cabana s-au adunat în fața SKV (Siebenbürgischer Karpathenverein în limba română Societatea Carpatină Ardeleană a turiștilor) din Braşov. Apoi fiecare, cu mic cu mare, când pleca în excursie în Piatra Craiului, lua câte o cărămidă în rucsac. Într-o singură vară, mormanul de cărămizi s-a mutat în zidurile Curmăturii.
Cabana Curmătura se află pe versantul sudic al Pietrei Mici, în Poiana Curmaturii, sub curmatura dintre Piatra Mică și Vârful Turnul Pietrei Mari. Accesul este posibil prin Prăpăstiile Zarneștiului. Cabana se află la o altitudine de 1470 de metri.
În 1935, În România s-a înființat Parcul Național Retezat, primul parc național de pe cuprinsul acestei țări și totodată cel mai valoros din punct de vedere al biodiversității.
Actualmente, în România există următoarele parcuri naționale, cu excepția Deltei, toate fiind în masivele muntoase ale lanțului Carpați.
• Parcul Național Buila-Vânturarița
• Parcul Național Călimani
• Parcul Național Ceahlău
• Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș
• Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița
• Parcul Național Cozia
• Parcul Național Defileul Jiului
• Parcul Național Domogled – Valea Cernei
• Parcul Național Munții Măcinului
• Parcul Național Munții Rodnei
• Parcul Național Piatra Craiului
• Parcul Național Retezat
• Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Munții Carpați găzduiesc cea mai mare arie de păduri seculare din Europa, precum și cea mai mare parte dintre pădurile de fag de pe continent. Se consideră ca Munții Carpații sunt ultima regiune din Europa care poate oferi spațiu de viață viabil pentru carnivorele mari. Se estimează că există circa 8.000 de urși, 4.000 de lupi și 3.000 de râși, cei mai mulți în aceste parcuri naționale.
Bujori de munte – Retezat
Parcul Național Retezat are 20.000 de hectare , peste 1000 de specii de plante, din care aproximativ 100 sunt endemice, adică nu mai pot fi văzute nicăieri în lume. În aria parcului sunt 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri, aproape 100 de lacuri, cel mai întins lac glaciar din ţară şi cel mai adânc se găsesc tot aici. Sunt circa 180 de specii de păsări, peisajele unice, aer pur şi natură neatinsă.
Parcul Național Piatra Craiului – pădurile virgine
Parcul Național Cheile Nerei are 36.000 de hectare, o altitudine între 200 şi 1000 metri. Doar aici mai poți să vezi vidra, bursucul sau jderul de stâncă. Aria protejată conservă pe lângă acestea şi numeroase specii de faună şi resurse cultural istorice. În imediata apropiere a parcului au fost descoperite urme de Cro-Magnon (un reprezentant timpuriu al omului contemporan), cu o vârstă de peste 42.000 de ani.
Parcul național Piatra Craiului
Parcul Național Piatra Craiului este localizat în Masivul Piatra Craiului, grupare muntoasă ce aparține nord-vestului lanțului carpatic al Meridionalilor și se întinde pe o suprafață totală de 14.773 hectareși este al doilea parc din România, fiind înființat în data de 28 martie 1938. Parcul Național Piatra Craiului reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare – 2.177 m, Vârful dintre Țimbale – 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane, fânețe, pășuni, zone împădurite.
