http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Poarta Vânturilor – trasee în munții Buzăului

Carpații de Curbură Slider Homepage TRASEE

Masivul Siriu, din Munţii Buzăului, este o zonă cu peisaje generoase, linii domoale și, uneori, explozii de forme și ascuțișuri. În zonă se poat parcurge mai multe trase montane, dar de departe cel mai frumos este cel cu plecare de la Cabana Valea Neagră, care are ca țintă Poarta Vânturilor, apoi Şaua Tabla Buţii.

Poarta Vânturilor (1)Masivul Siriu, parte a Munților Buzăului sunt, la rândul lor parte din Carpații de Curbură și reprezintă grupa sudică a Carpaților Orientali. În această zonă Carpații realizează cel mai mare cot din parcursul lor. Culmile sunt orientate pe direcția est-vest și sunt formate numai din fliș. În interiorul lor se află situată cea mai întinsă depresiune intramontană din România, Depresiunea Brașovului. Altitudinile maxime se înregistreaza în Masivul Ciucaș în vârful Ciucaș, de 1.954 metri.

Cabana Valea Neagră este situată la 12 kilometri după lacul de acumulare de la Siriu, într-o livadă cu suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Zona este – din fericire, necunoscută marii majorităţi a turiştilor. Traseul cuprinde punctele Dosul Muntelui, Şaua Poarta Vânturilor, Obârşia Crasnei, Culmea Tătăruţu, Culmea Tătaru Mare şi Pasul Tabla Buţii și este marcat cu bandă roşie. Traseul durează dirca opt ore, dus-întors.

Citeste si: Megaliții din Carpați – capetele de piatră și sfincșii

Punctul de plecare este Cabana Valea Neagră, unde se poate ajunge cu autoturismul dinspre Buzău, pe DN 10. La 300 de metri dincolo de viaductul Gramaticu se intră, pe stânga pe un drum forestier. Se trece peste râul pe la coada lacului, urmează circa 400 de metri pe un drum îngust de-a lungul apei și se ajunge la o punte suspendată. Treci puntea şi dai direct de cabană.

Poarta Vânturilor (4)De la Cabana Valea Neagră începe traseul montan, de 18 kilometri, marcat cu bandă roşie. Un prim indicator spune că până la Poarta Vânturilor, următorul popas de odihnă şi admirat împrejurimile, ar fi circa două ore de mers fără oprire. Traseul s eparcurge în circa patru ore, pentru că trebuie să vezi ce este în jurul tău. Pe anumite porţiuni, drumul taie păduri de foioase, zona fiind abundentă în floră şi faună.

Punctul final este Poarta Vânturilor, iar locul nu se numește deloc întâmplător așa, fiind locul unde se întâlnesc curenţii de aer din Carpaţi. Poarta Vânturilor reprezintă o şa foarte largă între vârful Bocârnea (1.657 metri), la nord, şi culmea Malâia (1.662 metri), la sud, aflată la 1.490 metri altitudine, prin care se canalizează o parte din masele de aer din nord vest.

Citeste si: Vulcanii noroioși, cazanele necuratului din Buzău

Poarta Vânturilor este o zonă cu ativitate atmosferică intensă, în fiecare zi din an. Toamna să fie ceva mai liniște, în resti din acest loc vezi cum se nasc și s etopesc norii, cum ”curge” aerul dintr-o parte a Carpaților în alta. Este o zonă unde curenții de aer se simt continuu.

Dacă treci de Poarta Vânturilor poți merge mai departe la Tabla Buţii, o trecătoare folosită de tătari, armatele turceşti, cele transilvane sau cele ale Ţării Româneşti. Pasul Tabla Buţii mai este numit și Pasul Tătarilor și este cu adevărat o trecătoareîn Munţii Tătaru din Carpaţii Orientali, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului, și capăt al traseului din Munții Siriu.

Pasul, care uneşte comunele Vama Buzăului şi Ceraşu din Ţara Bârsei respectiv Muntenia, este situat între Plaiul Boncuţei, situat la est şi muntele Tătaru Mare (1.476 m), situat la vest, pe cumpăna apelor dintre Buzău şi Teleajen.

Citeste si: Lacul Negru, colțul de rai din Munții Vrancei

Relieful mai puţin accidentat, un plai cu forme domoale, acoperit de fâneţe şi păşuni, face ca parcursul să fie uşor accesibil. Zona musteşte de istorie. În Evul Mediu, drumul care trecea pe la Tabla Buţii a servit atât ca drum comercial, inclusiv ca „drum al sării”, cât şi strategic, fiind şi o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani şi tătari. Aici a fost un punct vamal dintre Ţara Românească şi Principatul Transilvaniei, străjuit de o cetate atestată în documentele medievale încă din secolele XIII – XIV.

Sursa foto: pixabay.com

Comentarii

comentarii