http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Padiș, tărâmul zânelor din Apusenilor

Carpatii Occidentali Muntii Apuseni Slider Homepage

Padiș este o zonă remarcabilă din sud-estul județului Bihor, aflată la o altitudine medie de 1.200 metri, care se prezintă sub formă de platou străbătut de o amplă rețea hidrografică (pâraiele Ponor, Valea Izvorul Ursului, Pârâul Sec, Gârjoaba, Valea Boghii, Valea Arsurii, Valea Renghii, Valea Trânghiesti, Rădeasa, Valea Galbenei, Valea Bulzului) și un relief cu doline (ponoare), abrupturi stâncoase, peșteri, avene, măguri, chei și poieni pline de zâne.

padiș (2)Padișul este mândria Apusenilor și parte din Munții Bihorului, grupă montană a lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor (sau Curcubăta Mare), cu 1.849 metri.

Zona turistică Padiș este străbătută de drumul forestier Răchițele – Ic Ponor – Padiș – Boga – Pietroasa, cu o lungime de 53 kilometri. Drumul este accesibil dinspre Huedin (Huedin – Padiș, 58 km), Huedin – Călata – Buteni – Mărgău – Scrind Frăsinet – Răchițele, cu un traseu de 27 kilometri pe drum județean parțial modernizat și dispre Răchițele- Padiș pe 31 kilometri de drum forestier.

padiș (3)În zonă se poate ajunge și din Cluj-Napoca (Cluj-Napoca – Padiș, 95 km) pe traseul Cluj – Gilău – Someșul Cald – Mărișel – Poiana Horea – Ic Ponor, ceea ce înseamnă 70 de kilometri de drum modernizat (pe asfalt), apoi de la Poiana Horea șa Ic Ponor, 20 de kilometri de drum nemodernizat, recomandat autoturismelor de teren.

Altă rută este Oradea – Padiș drum de 100 de kilometri sau dinspre Ștei (dinspre Alba-Iulia, Deva, Arad), pe drum asfaltat. În zona Padiș se poate ajunge și pe următoarele poteci marcate: Cabana Vlădeasa – Padiș, Stâna de Vale – Padiș, Ic Ponor – Padiș, Pietroasa -Padiș, Șaua Vârtop – Padiș, Arieșeni – Padiș, Peștera de la Scărișoara – Padiș. Cu toate că accesul în Padiș se face pe o șosea “ca-n palmă”, sus, pe munte, lipsesc, infrastructura și facilitățile de cazare.

padiș (4)La pas, pot fi străbătute circuitele Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Cetățile Rădesei, sau traseul Lumea pierdută, cu văi carstice, doline, polii, Poiana Ponor (plină de zâne), peșteri, avene și cascade.

Grandioasele forme carstice din zona Padiș, atât la suprafață, cât și în adâncuri pot fi considerate unice în România, iar Cetățile Ponorului sunt bijuteria acestora. Sunt celebrele, aici, peșterile cu gheață veșnică și monumentalele Chei ale Galbenei și Someșului cald.

Pentru orice iubitor al muntelui zona Padiș este una din cele mai mari, mai pitorești și mai îndrăgite arii naturale din România, fiind punctul central al Apuseniilor și parte esențială din Parcului Natural Apuseni, întins pe 76.000 de hectare, din trei județe.

AppleMark

Munții Bihorului și Padișul sunt cumi blânde cu înălțimi medii, majoritatea împădurite, cu luminișuri necălcate și poieni cu zâne, alternând cu zone stâncoase calcaroase, în contrast cu verdele dominator al pădurilor de brad. Pentru joaca zânelor (este acolo un tărâm fermect și ca atare zânele nu au cum să lipsească), zona este plină de o floră spectaculoasă endemică, rară și, din fericire, protejată de lege. Sub dominația zânelor stau ursul, lupul și râsul, dar și capra neagă, cerbul carpatin, mistrețul și acvila de munte.

Parcul Natural Apuseni are îndosariate ca specii protejate peste 1550 specii de plante din care 96 au regim special de protecție și peste 1.380 specii de animale din care 147 au regim special de protecție și 29 de habitate speciale din care nouă sunt prioritare pentru conservare. Toate în Padiș. Padișul are, pe un areal de aproape 25 de kilometri pătrați, cea mai mare densitate de rezervații și monumente ale naturii din Apuseni. Și asta nu-i deloc puțin.

????????????????????????????????????Din intercalarea zonelor calcarelor cu cele unde întâlnim preponderent roci dure, mai puțin permeabile la acțiunea subterană a apei, rezultă la suprafață apariția unor caracteristici ale reliefului și cursurilor de apă rar întâlnite, astfel că un pârâu poate să intre și să iasă din măruntaiele pământului de două-trei ori, creând un parcurs subteran ori de câte ori a întâlnit calcarul în calea sa, ieșind apoi la suprafață prin izbucuri, urmându-și cursul înspumat și cu mare viteză prin canioane spectaculoase și chei impresionante spre zonele mai joase pentru a-și aduce contribuția de apă în marile râuri din nord-vestul României. Acesta este peisajul lucrat de ape (sub bagheta zânelor, evident), în Padiș.

În zona Padișului se află cea mai adâncă peșteră din România, Peștera Valea Rea, la minus 600 metri adâncime, cu un potențial până la 800 metri. Cea mai cunoscută peșteră neamenajată turistic este însă Complexul carstic Cetățile Ponorului, cu cel mai înalt portal din Europa, 120 de metri (sălile interioare fiind absolut compeșitoare). Partea de subteran nu este inclusă în circuitul turistic, fiind rezervată doar speologilor amatori și profesioniști cu o anumită pregătire. E și rău, e și bine că se întâmplă așa, pentru că păstrate departe de oameni, se conservă, iar procesele naturale continuă, peșterile fiind active.

Cheile Galbenei, sălbatice, cu celebrul tunel, cascada evantai și chiar cheile în sine, sunt de o remarcabilă complexitate și grandoare. Cetățile Rădesei este o peșteră veche, un adevărat laborator geologic, în ultima fază evolutivă a unei peșteri, urmând ca, în decursul a câteva mii de ani, peștera să se transforme în chei. Uimitor locul și fantasic momentul geologic pe care cei care ajung aici îl pot surpinde.

În mod obligatoriu, în Padiș trebuie amintite cele cinci peșteri cu gheață din România: Scărișoara, Barsa, Focul Viu, Zăpodie și Avenul Negru. Ele pot fi vizitate, dar, din păcate, volumul de gheață scade de la an la an. Peșterile cu gheață Zăpodie și Barsa sunt condamnate din acest punct de vedere. Poate lacrimile zânelor să poată face ceva…

padiș (6)Platoul Padiș, de o frumusețe aparte, încă puțin atins de influența antropică, este celebru printr-un microclimatul caracteristic, printr-o așa numită ceață padișană, care se formează în perioada caldă a anului, fenomen studiat de către meteorologi și climatologi care conferă zonei o anumită vrajă. Dacă luau în serios zânele, problema ar fi fost mult mai repede lămurită, ceața fiind dovada clară a prezenței lor.

Traseele turistice din zona Padiș au fost refăcute, reamenajate și aliniat normelor europene. Dintr-o magistrală turistică, cu bandă roșie, ce străbate de la nord la sud Carpații Occidentali, au fost deschise sau reamenajate trasee turistice către principalele obiective turistice din zonă, dar pentru a reduce impactul antropic, toate sunt circuite. Padișul este conectat, prin banda roșie, de magistrala ce pornește din Munții Vlădeasa și trece prin Stâna de Vale, apoi Padiș, Glăvoi, Vârtop, Vârful Bihorul Mare și Muntele Găina. Toate circuitele din Padiș sunt trasate și omologate conform procedurilor europene.

Pentru securitatea turiștilor, s-au făcut amenajări tehnice de siguranță în portalul Cetăților Ponorului, pe poteca de acces au fost montate trepte și un cablu. Alte amenajări tehnice sunt și pe Cheile Galbenei, cu balustrade, în Cetățile Rădesei cu trepte, cabluri și lanțuri, iar în zona Vârtop este un traseu de via-ferrata, în zona Pietrelor Negre. Pe trasee din Padiș, cei care iubesc locurile, care vin cu inima deschisă, care se bucură de ce primesc și nu lasă urme vor vedea zânele…

Sursa foto: wikipedia.org

Comentarii

comentarii