Vulcanii noroioși din Forocici au fost botezaí de localnici drept ”Gura iadului”, dar cu toate acestea au intrat în grupul select al monumentelor naturii. Vulcanii noroioși se afla la aproape 40 de kilometri de Timișoara. Pe timp ploios nu vă aventurați spre ei, pentru ca drumurile sunt de pământ și se transformă în făgașe pline de noroi.
La vulcanii noroioși din Banat se ajunge fie din Seceani, fie din Pischia. În ambele cazuri, drumul asfaltat trebuie părăsit cu o variantă off roads. Locurile sunt splendide, e multă liniște, e curat.
Traseul este mult mai plăcut cu bicicleta, dar un ghid localnic e util pentru că sunt multe poteci și e greu să alegi la fiecare răscruce calea cea bună. Recent zona a primit ceva marcaje și indicatoare, dar sfatul unui cunoscător al locului este prețios și necesar. Punctul de unde încep vulcanii are în preajmă unui podeț. Drept în față, în pantă unui deal, se află o carieră de piatră iar prin jur se afla vulcanii… Cel mai mare crater e ascuns privirilor de o sălcie, la rădăcină căreia apa bolborosește înfundat, într-un adevărat jacuzzi natural. Alte cratere, mai mici, sunt răspândite prin iarbă înaltă, iar oamenii susțin chiar că acestea își schimbă locul din vreme în vreme.
”Am ajuns la studiul vulcanilor noroioși din povestirile unor săteni care vorbeau despre un vulcan adormit Zudabara, în apropierea căruia vulcani cu apă rece, numiți forocici, bolborosesc. Interesant este că acești vulcani noroioși sunt unici în România, pentru că emană bioxid de carbon, față de cei din Buzău unde este vorba despre hidrocarburi și de cei din Transilvania unde sunt emanații de gaz metan. Oamenii din imediata lor apropiere încă se tratează de reumatism, iar cei mai sensibili au parte de stări de amețeală în preajma lor.Apa tămăduitoare nu este fierbinte, ci rece, dar face bulbuci din cauza emanațiilor de bioxid de carbon.”, a declarat într-o conferință de presă, Teodora Moț, doctorand în istorie antică la Universitatea de Vest Timișoara.
”Gura iadului” bolborosește mai ales atunci când ploaia acoperă ”căldarea” crăpată prin care ies necontenit gaze, mai ales bioxid de carbon.
“Vulcanii noroioși de la Forocici nu sunt identici cu cei din zona Buzău, Pâclele Mari și Pâclele Mici sau cu unii din Transilvania, care sunt legați de emisiile de gaz metan. Au o cu totul altă origine. Gazele care sunt emanate sunt bioxid de carbon, în principal, și sunt asociate cu izvoare minerale. Chiar apa care apare în zonă este minerală, care nu se deosebește prea mult de cea de la Lipova sau aceea din fântânile din Pișchia. În zonele unde sunt apar niște mici cratere. În anii secetoși, apa seacă complet, dar dacă punem o pungă deasupra lor se va umfla cu aer, ceea ce ne arată că emisia de bioxid de carbon este continuă și există independent de existența apei. Nu există fenomenul de bolborosire ca la vulcanii noroioși. Diametrul lor este de circa 3-4 metri, depinde de câtă apă se adună. Nu este un peisaj selenar, iar când e iarbă mare nici nu se găsește vulcanul”, a povestit prof. univ. dr. Petru Udrea, de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest Timișoara.
Spre deosebire de vulcanii noroioși din zona Buzăului, de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, peisajul vulcanilor din Câmpia Banatului este mult mai prietenos, iar dacă nu cunoști bine locul, poți călca pe ‘gura iadului’ fără să bagi de seamă.
‘Vulcanii noroioși de la Forocici nu sunt identici cu cei din zona Buzău, Pâclele Mari și Pâclele Mici sau cu unii din Transilvania, care sunt legați de emisiile de gaz metan. Au o cu totul altă origine. Gazele care sunt emanate sunt CO2, în principal, și sunt asociate cu izvoare minerale. Chiar apa care apare în zonă este minerală, care nu se deosebește prea mult de cea de la Lipova sau aceea din fântânile din Pișchia. În zonele unde sunt, apar niște mici cratere. În anii secetoși, apa seacă complet, dar dacă punem o pungă deasupra lor, ea se va umfla cu aer, ceea ce ne arată că emisia de CO2 este continuă și există independent de existența apei. Nu există fenomenul de bolborosire ca la vulcanii noroioși. Diametrul lor este de circa 3-4 metri, depinde de câtă apă se adună. Nu este un peisaj selenar, iar când e iarbă mare, nici nu se găsește vulcanul’, a explicat, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Petru Udrea, de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest Timișoara.
Vulcanii noroioși de la Forocici par să fie destul de tineri, ținând cont de elementele formelor de relief din vecinătate, pentru că acele emisii de CO2 sunt asociate cu niște falii ale structurii geologice de adâncime și ajungând în zona superioară a scoarței, care sunt nisipuri și pietrișuri destul de recente, antrenează și apele subterane, freatice, care se îmbogățesc în CO2 și devin niște borvizuri. Pe Valea Matca, unde sunt amplasați acești vulcani noroioși, relieful este destul de tânăr, sub 10 mii de ani, e posibil ca fenomenul de vulcani noroioși să fi apărut după ce prin eroziune pârâul Matca s-a adâncit și a erodat elementele de la suprafață și a ajuns într-o zonă unde emisia de gaz a fost mai puternică, astfel încât a putut să fie antrenat și elementul numit apă subterană.
Unele voci au speculat faptul că vulcanii din banat ar putea să fie semnul unei posibile viitoare activități vulcanice. . În fapt ultimii vulcani din Banat au erupt în urmă cu un milion de ani. Vulcanul Șumigu din Gătaia și cei din zona Lucareț-Șanovița, lângă Topolovăț. Nu există nici un fel de indicatori care să arate că ar exista activitate recentă.
În apropiere se află pădurile și lacurile din zona deluroasă Fibiș-Pișchia-Murani. În zona mlaștinilor Murani avem o vegetație foarte bogată, cu numeroase specii de păsări, asemănător Deltei Dunării.
Citeste si:
- Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din Europa
- Munții Călimani; vulcanii României
- Vulcanii noroioși, cazanele necuratului din Buzău
