Munții Parâng sunt una din grupele muntoase bine delimitate ale Carpaților Meridionali. Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est, iar spre sud, delimitarea este făcută de șirul depresiunilor Novaci și Baia de Fier. Munții Parâng fac parte din grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de kilometri, iar de la nord la sud circa 25 kilometri.
Rânca
Una din cele mai mari realizări, pentru deschiderea turistică a Munților Parâng unici prin structura, masivitatea și detaliile lor geografice și geologice este Transalpina, cea mai înaltă șosea de la noi din țară, care ajunge până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini de o frumusete rar întâlnită, chiar și pentru spectaculoși Carpați Meridionali.
Pe cuprinsul întinderii munților Parâng se află un vârf muntos de peste 2.500 de metri, și anume vârful Parângul Mare, cu 2.519 metri și trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemănarea, cu 2.426 metri, Stoinița, cu 2.421 metri și Cârja cu 2.405 metri și aproximativ 15 vârfuri de peste 2.300 metri.
În spaţiul vast dintre Jiu şi Olt, Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de 1100 kilometri pătrați. Munții Parâng sunt ca o uriasă palmă cu dejetele deschise. În podul palmei, amplasată în partea de sud – vest este masiva cetate de piatră a Parângului, iar degetele sunt Muntii Şurianu, Lotrului, Latoriţei şi Căpăţânii, ce se resfiră spre nord, nord – est şi spre est.
Din punct de vedere geologic, în Munţii Parâng se întâlnesc principalele unităţi structurale din Carpaţi Meridionali: domeniile Getic şi Danubian. Pânza Getică, puţin răspândită în Parâng este întâlnită în partea de nord – vest şi nord – est, fiind reprezeentată prin roci puternic metamofozate – gnaise, cuarţi – feldspatice, paragnaise, amfibolite, mică și şisturi metadiorite. Unitatea Danubiană extinsă pe cea mai mare suprafaţă a Munţilor Parâng, cuprinde şisturi cristaline de epizonă, şisturi, asociate cu roci granitice.
Citește și: Harta lacurilor din Făgăraș. Trasee turistice
În Cuaternar, pe vârfurile Parângului dominau gheţarii. Urmele acestora se văd și azi în uriaşe circuri glaciare, văi de origine glaciară, excepțional conturate, cu pereţi aproape verticali şi fundul netezit. Căldările Parângului adăpostesc circa 40 de lacuri de origine glaciară dintre ele Oglinda Mândrei, Mija, Roşiile sau Câlcescu fiind de o frumuseţe tulburătoare. Munții Parâng sunt a treia grupă de munți după Făgăraș și Bucegi în ceea ce privește numărul lacurilor glaciare.
Principalele grupe muntoase din Carpații Meridionali și poziția Munților Parâng
Axul major al munţilor Parâng o formează o culme principală, jalonată de vârfurile Parângul Mic (2074 metri), Cârja (24405 metri), Stoieniţa (2421 metri), Gemănarea (2426 metri) și Parângul Mare (25l9 metri) apoi Letea Mică (2278 metri), Letea Mare (2365 metri), Mohorul (2337 metri), Urdele (2228 metri), Păpuşa (2136 metri), Cioara (2121 metri) și Micaia (2170 metri), orientându-se în mare parte, de la vest spre est.
Prin altitudinea lor Vârful Parângul Mare ( 2519 metri), ocupă locul al doilea în ierarhia Carpaţilor Româneşti, după Munţii Făgăraş.
Citește și: Moldoveanu, cel mai înalt punct din România
Flora şi fauna Parângului sunt cele specifice munţilor înalţi. În căldările glaciare se întâlnesc întinse covoare de jnepeni, mari suprafeţe acoperite cu smârdar (Rhododendron Kotschyi) şi merişor ( Vacciinium Uliginosum). Pe Valea Latoriţei creşte un viguros arboret de larice (Larix decidua), iar pe calcarele din muntele Găuri apare şi floarea de colţ (Leonthopodium alpinum).
În ceea ce privește fauna Capra neagră ( Rupicapra rupicapra ) este întâlnită frecvent în Parâng, iar lupul și ursul brun sunt prezențe obișnuite.
Iezerul Câlcescu şi împrejurimile sale constituie o rezervaţie naturală complexă, destinată să protezeje elementele geologice, floristice şi peisagistice, specifice acestei zone de o rară frumuseţe şi săbăticie.
Transalpina
Munţii Parâng se află in apropierea căii ferate Simeria – Petroşani – Târgu Jiu şi a drumului naţional DN 66 (Simeria – Petroşani – Târgu Jiu), DN 67 Drobeta Turnu Severin – Târgu Jiu – Râmnicul Vâlcea), DN 67C (Bumbeşti – Novaci – Rânca – Obârşia Lotrului – Oaşa – Sebeş ).
Citeste si: Cheile Râmețului – trasee și detalii
Faţă de uriaşul potenţial turistic al Parângului, numărul cabanelor este prea mic, iar amplasarea acestora este inegală.
♦ Cele mai cunoscute și mai frecventate cabane din Munții Parâng sunt
♦ Cabana Obârșia Lotrului, pe valea Lotrului, în apropierea intersecţiei DN 7A cu DN67C. Accesul se face din Petroşani (sunt circa 30 de kilometri), Sebeş, Rânca şi Voineasa;
♦ Cabana Peștera Muierii, pe valea Galbenu, la doi kilometri de localitatea Baia de Fier;
♦ Cabana Rânca pe DN 67C, la 18 kilometri de Novaci;
♦ Cabana Rusu, la poalelel muntelui Parângul Mic, la opt kilometri de Petroşani, pe şoseaua modernizată;
♦ Cabana Căsuța din povești pe piciorul nord – vestic al muntelui Parângul Mic. Accesul la cabană se face pe drum forestier și pe poteca turistică marcată sau cu telescaunul;
♦ Cabana Hidromil în apropierea Cabanei Căsuţa din Poveşti;
♦ Cabana ANEFS pe piciorul muntelui Parângul Mic, în apropierea staţiei de telescaun şi a releului TV;
♦ Cabana Groapa Seacă în apropierea Cotului Jieţului, pe DN 7A, la 17 kilometri de Petroşani.
Reţeaua de poteci turistice marcate din Munţii Parângului cuprinde circa 18 trasee repartizate omogen pe toată suprafaţa masivului, cu diverse grade de dificultate. Starea marcajelor de pe majoritatea potecilor turistice este precară.
Citeste și: Trasee în Munții Parâng
Sursa foto: pixabay.com
