Hărțile lacurilor din Făgăraș. Traseele celor șapte zone

Zona lacurilor alpine din Făgăraș, spectaculoasă ca întindere și cu un imens potențial turistic este organizată în șapte zone. Imediat mai jos ai harta generală a lacurilor din Făgăraș și harta care împarte zona în cele șapte regiuni, apoi detalii de trasee pentru fiecare zonă în parte. (Click pe hărți pentru o imagine mărită)

10286773_681262511954012_8958051300650477634_o Traseele celor șapte zone

Zona I

Din Valea Oltului, în zona localităţii Turnu Roşu, spre sud-est, începe traseul marcat cu cruce roşie, care se parcurge în circa două ore-două ore jumătate. Traseul se unește cu traseul de creastă marcat cu dungă roşie, în Poiana Pleşii, la 1600 metri altitudine. Drumul continuă până în Şaua Pietrelor, de unde se îndreaptă spre Chica Lacului. Lacul Porceştilor se află pe versantul sudic, nu departe de drumul de creastă, așezat pe un platou, oglinda de apă fiind puţin adâncă. Drumul continuă spre est, până în Zona Avrig, tura ce durează aproape șase ore.

Traseul este accesibil, dare ste obligatoriu echipamentul de munte adecvat, vremea fiind foarte schimbătoare.

Zona II

Accesul se face din nord, dinspre oraşul Avrig, pe drum forestier, până la cabana Poiana Neamţului (mai puțin de un kilometru), apoi urmează poteca cu marcajul cruce roşie, până la Cabana Bârcaciu (la 1550 metri altitudine). Este drem de circa trei ore, iar de aici pe poteca marcată cu bulină albastră drumul urcă până la Lacul Avrig (patru ore), unde se poate monta cortul şi unde poteca se întâlnește cu poteca de creastă cu marcajul dungă roşie.

La distanţe de câteva ore, se pot vedea în împrejurimi Lacul Budislavul şi Lacul cu Avion. Putem ajunge la Lacul Avrig şi venind pe traseul de creastă marcat cu dungă roşie, dinspre vest sau est. Dinspre sud accesul este mai anevoios.

Zona III

De pe drumul european E68, din localitatea Porumbacul de Jos, se merge pe şosea până în Porumbacul de Sus, apoi pe un drum forestier până la confluenţa pârâurilor Șerbotei cu cel al Sărăţii, de unde drumul continuă pe poteca cu marcaj triunghi albastru până la Cabana Negoiu (drum de circa două ore). De la cabană se poate urca pe Negoiu ( patru ore de urcuș), trecând prin Șaua Cleopatrei, unul din cele mai frumoase trasee din Făgăraș. Din Șaua Cleopatrei se pot merge spre sud, pe traseul cu marcajul triunghi roşu, la Lacul de sub Negoiu şi la Lacul Mic de sub Negoiu. Spre Negoiu, pe marcajul de creastă cu dungă roşie, spre est, se ajunge la Lacul Călţun. Lângă Lacul Călţun există şi un refugiu.

Alte trasee alternative sunt cele ce pornesc de la Piscul Negru, cu marcaj triunghi albastru (drum dificil de circa trei ore) sau de la Bâlea, pe traseul de creastă urmând marcajul dungă albastră şi roșie (Traseu de circa patru- șase ore în funcție de vreme).

Zona IV

Accesul în zona Bâlea este cel mai lesnicios, pe şoseaua 7C, Transfăgărășan,ce urcă până la altitudinea de 2000 metri altitudine şi traversează masivul de la Nord la Sud. Venind din Nord, de la Bâlea Cascadă, se poate urca urmând marcajul cu dungă albastră pe muntele Vânătoarea lui Buteanu la Lacul Buteanu.

Pornind spre vest, pe traseul cu marcajul cruce roșie (drum de o oră), se poate trece în următoarea vale, într-un peisaj curat şi liniştit, la Lacul Doamnei. Tot din căldarea Bâlei, urcând pe traseul cu marcajul triunghi albastru, spre est (drum de circa o oră) într-o altă căldare, aflată la 2230 metri altitudine, se află Lacul Capra, iar puţin mai jos, pe emisarul ce pleacă din el, Lacul Căpriţa. Din acest loc, spre vest, pe traseul de creastă dungă roşie, este Lacul Paltinu.

De la Cabana Salvamont Pârâul Caprei, se poate urca pe valea următoare spre nord, pe firul apei spre amonte, către est, spre căldarea de sub Vârful Mesteacănu, la Lacul Hârtegu.

Din staţiunea Piscul Negru de pe Transfăgărășan, urmând traseul cruce galbenă spre vest, se ajunge pe Culmea Podeanu, de unde, spre sud, pe poteca marcată cu dungă albastră se ajunge în șaua de sub Vârful Marginea, la o intersecţie cu o cărare ce coboară spre Lacul Cerbului.

Zona V

Dinspre nord, din oraşul Victoria, pe drumul forestier ce merge pe lângă pârâul Arpașul până la confluenţa cu pârâul Ban de unde începe poteca cu marcajul triunghi roşu (drum de circa trei ore), se ajunge la Cabana Turnuri. De aici şi până în Căldarea Podragu sunt alte trei ore de urcuș. Aici se află Lacul Podragu Mare şi alte patru lacuri mai mici. Pe traseul cu marcaj dungă albastră, spre vest, se ajunge la Lacul Podrăgel, apoi până în Fereastra Zmeilor, monumentul lui Nerlinger, Lacul Buda, la sud, Vârful Arpașul Mare şi Vârful Mircii, apoi se poate coborî la Lacul Podu Giurgiului.

Pentru a ajunge la Lacul Râiosu se merge pe Valea Buda, pe un drum forestier ce începe de pe Transfăgărășan, din zona nordică a Lacului Vidraru, traseul fiind marcat cu triunghi albastru, până la confluenţa cu Pârâul Râiosu. Se urcă pe malul Pârâului Râiosu pe potecă, până la lac. Traseul este recomandabil numai turiştilor cu experienţă, porţiunea pe lângă Pârâul Râiosu fiind nemarcată, dificilă și periculoasă.

Zona VI

Zona aceasta este formată din două subzone. Prima se accede de pe traseul de creastă cu marcajul dungă roşie, la est de Vârful Viştea, înaintând spre Vârful Gălășescu Mare din şaua Vistisoara, apoi coboară spre nord, spre Valea Viștișoarei, pe traseul cu marcajul punct albastru, unde vom este Lacul Viștișoara.

În a doua subzonă, denumită Galbena, se ajunge pe traseul cu marcajul triunghi albastru, ce coboară spre Sud din traseul de creastă marcat cu dungă roşie, trecând peste vârfurile Viştea, Moldoveanu, Roşu şi Galbena, iar după acesta se coboară în căldarea Galbena, spre est, unde vom întâlni peste 10 lacuri, denumite Lacurile din Galbena integrate într-un relief foarte variat.

Zona VII

În această zonă se poate ajunge din nord pe două trasee. Primul, din Sâmbăta de Sus, până la Cabana Valea Sâmbetei, pe traseul cu marcaj triunghi roşu, apoi pe traseul cu marcaj bulină roşie până întâlnim traseul de creastă. De aici, spre S-E pe traseul de creastă, apoi din Curmătura Urlei spre Est pe traseul cu marcaj bulină albastră la Lacul Urlea.

Al doilea traseu dinspre Nord ajunge în această zonă pornind de la Cabana Urlea pe traseul marcat cu bulină roşie şi albastră. Din acest traseu, urmând marcajul bulină roșie spre S-E, spre refugiul Zârna din Curmătura Zârnei, este Lacul de pe Valea Urlea, pe versantul sudic.

Pe traseul de creastă marcat cu dungă roșie, spre Vârful Fundul Bândei (2454 metri), se poate coborî spre vest, prin Curmătura Urlei, în căldarea ce-i poartă numele la Lacul Bândea. Lacul este alimentat din precipitaţii și în verile secetoase are un volum scăzut.

Urmând creasta spre est, după Vârful Leaota, spre sud şi apoi spre vest, se ajunge în zona Hârtoapele Leaotei. În acest areal foarte frământat se găsesc mai multe lacuri, dintre care cele remarcabile sunt: Lacul Mușetescu, Lacul Taberei, Lacul Mioarelor și Lacurile Geamănu de Sus și de Jos.