Nota caracteristica a reliefului din etajul alpin al Munților Făgărașului este dată de extinderea și diversitatea formelor de modelare glaciară, acest masiv pastrând cea mai întinsa suprafață sculptata de ghețari. Spațiul alpin al întregului masiv al Munților Făgăraș s-a situat periodic în Pleistocen peste limita zăpezilor permanente și a beneficiat de precipitații suficiente pentru alimentarea ghețarilor.
Relieful glaciar tipic se găsește de-o parte și de alta a crestei principale, între vârfurile Ciortea (2472 m), în vest și Urlea (2473 m), în est, pe o lungime de 28 km. În acest spațiu sunt de menționat complexele glaciare Ciortea-Avrig, Negoiu-Călțun, Bâlea-Capra, Podragu, Vistea Mare-Moldoveanu, Sâmbata, Urlea-Zârna.
Complexul glaciar Bâlea-Capra este dominat la est de vârful Vânatoarea lui Buteanu (2507 m) și include pe versantul nordic două vai paralele care și-au interferat activitatea în Pleistocen: valea Bâlea și valea Doamnei. Versantul sudic cuprinde cea mai complexă vale glaciara, cu o lungime de peste 6 km, Valea Capra. Valea Bâlea are la obârsie o caldare adâncita cu cca 400 m față de vârfurile care o înconjoară și este ocupată de cel mai mare lac glaciar din Munții Făgărașului – Lacul Bâlea (aflat la 2040 m altitudine, cu o suprafață de 4,65 ha și o adîncime maximă de 11 metri).
Pe malul nordic al lacului sunt prezenți “berbeci glaciari”, puternic șlefuiți, iar căldarea în care s-a format lacul prezintă acumulări de grohotiș în sud și sud-est, unde un culoar de avalanșă, cu obârsia în Șaua Caprei, evacueaza cantități mari de materiale care au dat nastere unei potcoave aproape de cabana Bâlea. În trecut, înainte de construirea Transfăgărășanului, la vest de Lacul Bâlea mai exista un lac secționat acum de acest drum alpin, la vest de care se poate vedea unul dintre cele mai tipice locuri de transfluență glaciară dintre văile versantului nordic: Curmatura Bâlei (2200 m) care a permis transferul masei de ghiață din Caldarea Bâlei spre Valea Doamnei, situata cu 200 m mai jos.
Valea glaciară a Bâlei se formeaza aval de Lacul Bâlea, dincolo de un prag glaciar de peste 100 m. Acesta este secționat de emisarul lacului, puternic adâncit printr-o văiuga. Mai jos, în cuprinsul văii apare un al doilea prag, la 1750-1850 m, iar mai departe la 1650 m, o morenă stadială. Valea Bâlei se menține cu fundul aproape neted pe mai mult de 2 km și se lărgește înainte de ultimul prag fluvio-glaciar, corespunzator cascadei.
Valea Doamnei, de sub vârful Paltinul (2398 m), cuprinde două căldari suspendate: Caldarea cu Iarbă, iar mai la sud se dezvolta o caldare pietroasa suspendata la 2100-2200 m. Cea de a doua vale este îmbracata în trene de grohotis care avale formeaza un mare ghețar de pietre. Valea propriu-zisa a Doamnei începe la un nivel altimetric scazut (1860 m), unde se afla doua lacuri: Lacul Doamnei (0,30 ha, 1,50 m adâncime) din care se alimenteaza râul Doamnei, axat pe o vale glaciară paralelă cu cea a Bâlei, pe aproape 6 km din care doar o jumatate modelată în regim glaciar.
Valea Caprei, constituie un sector cheie pentru glaciațiunea din Munții Făgărașului, prin fenomenul de subsăpare care este legat de configurația bazinului superior și de întinderea mare a acestuia. Valea Caprei are ca sector de obârsie Caldarea Fundul Caprei de Vest, la 2200 m altitudine, cu versantul stâng abrupt și îmbrăcat în grohotiș.
Citeste si: Hărțile lacurilor din Făgăraș. Traseele celor șapte zone
Harta lacurilor din Făgăraș. Trasee turistice
Harta lacurilor din Făgăraș
Lacul Avrig. Se află la altitudinea de 2011 m. Suprafața lacului este de 1,47 ha. Adâncimea maximă este de 4,5 m. Lacul are o formă oarecum trapezoidală, cu lungimea maximă de 180 m, pe direcția est-vest. Lățimea sa, pe direcția nord-sud, este de circa 100 m. În lac își are obârșia Râul Avrig.
Lacul Avrig
Lacul Avrig se află la jumătatea drumului între cabana Suru și cabana Negoiu.
La lacul Avrig se ajunge din Avrig pe marcaj cruce rosie de la km 284 al DN 1. Se ajunge la Poiana Neamțului după 14 km de drum forestier. De aici marcajul continua pe poteca turistica pe piciorul Bârcaciu, apoi se ajunge în 2 – 2 ½ ore la Cabana Bârcaciu, iar de aici, pe marcaj punct albastru, se ajunge prin Valea Râului Mare al Avrigului, după circa trei ore la lac.
Se mai poate ajunge la lacul Avrig de la Cabana Negoiu pe poteca turistică ce iese în șaua Scara (marcaj cruce albastra – și drum de două ore) și urmând apoi poteca de creastă, după un parcurs de două ore se ajunge la lac.
Lacul Călțun. Se află in nord-est de varful Negoiu, la jumatatea drumului intre cabana Negoiu si cabana Balea Lac. Vârful Călțun, cunoscut și ca Cornul Călțun este un vârf muntos în Masivul Făgăraș, considerat uneori un vârf dublu împreună cu vârful Lespezi, având altitudinea de 2.510 metri. La poalele sale se află lacul glaciar Călțun, precum și refugiul montan omonim.
Lacul Călțun
Lacul Călțun este accesibil atât din traseul de creasta dar și dinspre Transfăgărășan. Lacul Călţun este accesibil de la cabana Negoiu, pe marcaj triunghi albastru pe la Piatra Prânzului, Șaua Cleopatrei pâna în Popasul lui Mihai de unde marcajul continuă cu bandă roșie peste Vf. Negoiu (2535 m), prin Strunga Dracului
Se mai poate ajunge la lacul Călțun de la Cabana Bâlea, marcaj dunga albastră pâna în șaua Paltinul, de aici pe dunga roșie peste Vf. Laitelul (drum de 4 -5 ore).
Alt traseu până la lacul Călțun este de la Cabana Piscul Negru, drum de circa trei ore, pe marcaj triunghi albastru.
Cel mai simplu este de pe Transfăgărașan, pe poteca lui Grigore, marcaj cruce roșie.
Lacul Doamnei este format la o altitudine de 1. 865 m. Are o adâncime de 1.5 m și o suprafața de 3.000 mp. Prin preajmă lacului trece poteca turistică marcată cu cruce roșie, care este puțin circulată și care face legătură, prin ocol, între Hotelul Balea Cascadă și Balea Lac prin Valea Doamnei, afluent al râului Balea.
Lacul Doamnei este accesibil pe poteca marcată, de la Cabană Bâlea Cascadă peste Piscul Bâlii (1/2 ore) pe la stâna Valea Doamnei (una-două ore ) și cabană de vânatoare.
Lacul Doamnei
Lacul Podragu este situat la obârșia văii Podragului, într-un circ glaciar, la altitudinea de 2110 m.
Se poate ajunge la lacul Podragu din Arpașul de Jos (DN 1 km 267 sau Gară CFR Arpaș), prin Arpașul de Sus (7 km) la Cabană Arpașul Mare, drum pietruit de 13 km. De la Cabană pe drumul forestier pe Valea Arpașului pâna la Pârâul Banului (drum de trei kilometri). De aici pe poteca marcată cu triunghi roșu se trece pe la Cabană Turnuri și se ajunge în 4 – 5 ore de mers la Cabană Podragu situată lângă lac.
Se mai poate ajunge pe poteci marcate prin creastă Tarâtei pe triunghi albastru (Cabana Arpaș - Cabana Podragu -e drum de șase ore sau de la orașul Victoria pe punct albastru.
La lacul Podragu se mai poate ajunge de la lacul Urlea pe poteca de creastă în 8-9 ore.
Lacul Podragu
Lacul Capra este un lac glaciar pe versantul de sud al masivului Făgăraș, la 2230 m altitudine. De aici izvorășste pârâul Capra, unul dintre izvoarele Argeșului. Lacul impresionează cu albăstrimea apei reci
Lacul Capră este ușor accesibil și se află la 45 de minute de cabană Bâlea.
Sursa foto: Lacurile Montane din Masivul Făgăraş
