Nu știu dacă i-a numărat cineva, copac cu copac, dar conform unor cifre statistice pe Terra există peste trei trilioane de copaci, dar ritmul tăierilor este mult mai mare decât capacitatea naturală de regenerare, așa că numărul lor scade în fiecare minut.
La aceste cifre au ajuns o echipă de cercetători, ale cărei concluzii au fost citate de Reuters, care a prezentat cea mai cuprinzătoare evaluare globală de până acum asupra copacilor de pe planetă, folosind inclusiv date obținute prin fotografii din satelit și estimări ale densității copacilor, în zonele împădurite, lor la nivelul solului din mai mult de 400.000 de locuri din întreaga lume.
Citeste si: Bradul ciobanului cu 10 mioare de la Gura Râului
Estimarea de 3,04 trilioane (trei mii de miliarde) de copaci – adică 422 de copaci pentru fiecare locuitor al planetei, este mai mare decât precedenta estimare, care s-a bazat pe imagini din satelit, dar pe mai puține date de la nivelul solului.
Noile descoperiri nu înlătură totuși numeroasele motive de îngrijorare, oamenii înșiși fiind la originea problemei. Numărul de arbori a scăzut cu circa 46 la sută de la începutul civilizației umane și în fiecare an există o pierdere brută de 15 miliarde de copaci și o pierdere netă de 10 miliarde, a declarat Thomas Crowther, specialist în ecologie de la Yale University, care a condus studiul publicat în revista ”Nature”.
Citeste si: Bătrânul alb din Parcul Hășmaș
În prezent, există mai puțini copaci decât în orice moment de la începutul civilizației umane până acum, iar numărul lor este în continuă scădere într-un ritm alarmant. Conversia istorică a terenurilor pentru agricultură a avut cel mai mare impact asupra pădurilor, iar dezvoltarea industrială și urbană au avut și ele efecte uriașe contribunid major la reducerea numărului de copaci. În plus există o proporție directă între ritmul de creștere al populației și ritmul defrișărilor.
Copacii sunt unele dintre cele mai importante organisme de pe planetă. Ei sunt, fiecare în parte, un ecosisteme în sine, iar la modul general stochează apă și substanțe nutritive, stabilizează solul, oferă un habitat pentru plante și animale, compensează efectele schimbărilor climatice prin absorbția dioxidului de carbon, a metalelor și prafului din atmosferă și generează oxigenul.
Citeste si: Președintele – cel mai mare copac de pe Terra
Studiul a constatat că în timp ce cele mai mari densități de arbori se găsesc în regiunile sub-arctice din Rusia, Scandinavia și America de Nord, cele mai mari suprafețe împădurite se află la tropice, unde cresc aproximativ 43 la sută din totalul copacilor de pe planetă.
Cum stă România?
La noi paradoxurile sunt cele care ne caracterizează. Astfel România are una dintre cele mai mari suprafețe împădurite (raportat la suprafața țării). Suprafaţă totală a fondului forestier proprietate publică a statului, administrată de Romsilva, este de 3.227.907 ha (date centralizate oficial la date de 31.12.2013) și reprezentă aproximativ jumătate din fondul forestier naţional, cealaltă jumătate fiind în proprietate privată, în sumă de 3.171.594 ha, conform datelor centralizate la finele lui 2014.
Pe de altă parte datele statistice din România sunt extrem de incerte, cifrele nu sunt constant actualizate, iar tăierile necontrolate și abuzive au fost și sunt marele flagel, față de care reacția celor competenți a fost extrem de slabă.
Repartitiea pe vârstă a arborilor din pădurile României (sursa: Romsilva)
România este una din cele câteva țări europene care mai păstrează păduri virgine. Situația este relativ bună în zonele cu păduri virgine care fac parte din arii de protecție, mai ales datorită fondurilor europene de susținere a ariilor protejate, care au oferit o mai bună siguranță acestor zone.
Citeste si: Rezervația naturală Cheile Vârghișului, paradisul sălbatic
În ceea ce privește pădurile din România, zonele pădurilor virgine sunt marea comoară. Regiunea carpatică (în integritatea lor) are 322.000 hectare de păduri virgine, dintre care marea majoritate, 250.000 ha, sunt în România. Deși România are cea mai mare suprafă de păduri virgine din toată Europa, doar 18% din ele au un oarecare statut de protecţie, prin faptul că sunt incluse în arii protejate. Un procent şi mai mic se bucură de protecţie integrală. Restul, peste 80%, nu au nici o formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal, oricând.
Sursa foto: pixabay.com
