http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Munții Carpați nu-s doar ai noștri

BLOG Trebuie sa stii!

Munții Carpați românești sunt doar o parte din tot lanțul Munților Carpați, lanț care reprezintă marele sistem muntos central al Europei. Munții Carpați sunt cuprinși între Bazinul Vienei (care separă Carpații de Alpi) și culoarul Timocului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) și formează un arc cu o lungime de 1500 kilometri cu lățimea maximă de 130 kilometri (cea mai mare lățime corespunde cu piscurile cele mai înalte). Carpații se întind pe o suprafață de 190 000 kilometri pătrați și, după Alpi, sunt cel mai extins lanț muntos din Europa. Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia.

Muntii CarpatiiCarpații sunt munți mijlocii doar pe parcursul a câtorva sectoare depășindu-se 2000 de metri în altitudine.

Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 metri, în Slovacia – Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de 1.014 metri, în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m), iar în România este vârful Moldoveanu, 2.544 metri, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali.

Citeste si: Prin Carpatii Orientali

Comparativ cu structura Alpilor, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști, ceea ce îi face foarte accesibili, chiar și în locurile cele mai înalte. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale. Carpații cuprind și cel mai mare lanț vulcanic din Europa, cea mai mare parte a acestuia aflându-se în România.

nature-541969_1280(1)Carpații încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpatia și Transilvania într-un semicerc larg, continuă spre sud-est, și se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova, în România. Lanțul muntos are cea mai mare lățime în Depresiunea colinară a Transilvaniei, și la poalele Munților Tatra, în Slovacia.

Citeste si: Lacurile Făgărașului. Urmele glaciațiunii

Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț muntos, ei de fapt nu formează un lanț neîntrerupt de munți. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală ca Alpii. Carpații nu prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este înzăpezită tot anul și nu prezintă nici un ghețar la suprafață (în peșterile din Carpați, da). Carpații la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalți ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat și floră comună.

Carpații sunt separați de Alpi de către Dunăre. Cele două lanțuri muntoase se întâlnesc într-un singur punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpații de lanțul Munților Balcani, la Orșova.

Carpaţii României acoperă aproximativ o treime din suprafaţa României și fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.

Citește și: Transaplina, Poteca Dracului, drumul început de romani (video)

Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-hercinic (în vest) și scutul african (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat.

rarau-338210_1280Vârsta Carpaților este de circa 200 de milioane ani.

Clima Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe pante și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureșul, Oltul, Argeșul, Dâmbovița și altele.

14 uriași din România (2)Din punct de vedere climatic, Carpații se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine. Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe măsură ce altitudinea crește. Temperaturile medii anuale oscilează între 8 grade Celsius la poalele munților și -2 grade Celsius pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de peste 2000 metri, precipitațiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă. Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare.

Sursa foto: pixabay.com

Comentarii

comentarii