Situată pe versantul prahovean al Munţilor Bucegi în căldarea de obârşie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Şaua Mică a Caraimanului, cabana Caraiman este aşezată într-o poziţie deosebit de pitorească. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanţii pereţi ai Caraimanului şi Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului), ce se prăvale spre Buşteni dincolo de care se văd clăbucetele Munţilor Baiului.
Cabana Caraiman a fost construită în anul 1937 la o altitudine de 2025 metri. Spre deosebire de celelalte flancuri, versantul sudic și sud-estic dinspre Valea Jepilor este străbătut de numeroase brâne cu vegetație deosebit de bogată. Cea mai însemnată este Brâna Portiței care pornind din Valea Jepilor la 1 850 metri altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuându-se apoi până în firul văii Seci. Mai sus de Brâna Portiții, versantul prezintă alte cinci brâne etajate, dintre care primele patru constituie Brânele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brâna Mare a Caraimanului, cu potecă turistică, care leagă porțiunea superioară a Văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud prin adânca depresiune formată de Valea Jepilor, numită și Valea Caraimanului.
Citeste si: Harta Traseelor Montane in Masivul Bucegi
Istoria cabanei Caraiman. În primăvara anului 1937, un grup de tineri îndrăgostiți de munte au decis construirea unei cabane pe culmea Caraimanului. Este vorba despre “Grupul alpin brav”, ce avea să devină “Clubul Carpatin Român”(CCR), în frunte cu inimosul și energicul său fondator și președinte, Dumitru Gherassy. Cabana Caraiman a fost ridicată pe locul fostei case a Eforiei Spitalelor Civile, ridicată în 1907 și distrusă puțin timp după primul război mondial, finanțările fiind suportate de ONT (director pe atunci fiind Sergiu Dumitru) și de asociație. Lucrările au demarat de îndată, angajat fiind pentru executarea lor antreprenorul Petre Pașcu, bun mester și om de suflet, care a realizat numeroase amenajări turistice în Bucegi și Piatra Craiului, a făcut primele marcaje ale CCR. Lucrările nu au fost deloc ușoare, iar incidentele nu au lipssit. De exemplu, acoperișul cabanei a fost luat de vânt de el puțin trei ori, în 1938, 1947 și 1959.
Puțini dintre cei care astăzi poposesc la cabana Caraiman cunosc eforturile prin care s-a înălțat, cu sacrificii și cheltuieli foarte mari. Cele mai mari greutăti au fost întampinate cu transportul materialelor de construcție. În lipsa drumurilor amenajate, acestea au fost carate greoi, anevois și pe bucățele, folosindu-se funicularul fabricii de hârtie din Bușteni, cai, măgari și cărute. Un alt impediment în calea lucrărilor a fost criza mare de muncitori, care, nu rareori, se lăsau păgubași, părăsind șantierul, din cazua dificultăților foarte mari.
Citeste si: Cabana Postavaru, cea mai veche cabană din România
O parte din fondurile pentru construcția cabanei Caraiman s-au obținut prin organizarea de serate dansante, cu cotizațiile și din donațiile membrilor CCR și cu contribuția minimă din partea Oficiului Național de Turism.
În toamna anului 1937, cabana era aproape gata și toți doreau ca, în cel mai rău caz, de Anul Nou, aceasta să fie inaugurată. Doar ca visteria clubului era golită și funicularul de la Bușteni nu mai funcționa de ceva vreme. Așa că s-a trecut la căratul cu spinarea a păturilor și diferitelor obiecte de mobilier, lenjerie și menaj, în parte luate de pe acasă sau donate: pături, cearșafuri, oale, farfurii etc. Organizați în caravane de câte 15-20 băieți și fete, membri ai asociației CCR au utilat, în octombrie 1937, cabana.
Cabana a fost inaugurată în preajma Anului Nou, în 1937. În prezent cabana are 40 locuri, are apă de izvor, care temporar poate seca și este alimentată cu gaze naturale.
Cel mai simplu acces la cabana Caraiman se face prin Bușteni – Valea Jepilor – Caraiman, urmând traseul marcat cu cruce albastră. Traseul se parcurge în circa trei-patru ore.
Citeste si: Cabana Mălăiești, cea mai frumoasă cabană din Bucegi
Cabana oferă cazare, dar nu se poate pregăti mancare pentru că nu există apă curentă. Cabana cariman nu trece prin cea mai bună perioadă din istoria ei și asta pentru că este parțial abandonată și accesibilă doar celor care merg cu adevărat pe munte. Pe deasupra cabanei trece telefericul care duce turiștii direct la cabana Babele, ceva mai sus, cabana Caraiman fiind eliminată din circuitul turistic. Partea bună este că această cabana a devenit un adevărat rai pentru montaniarzii adevărați.
Sursa foto: facebook.com/pages/Cabana-Caraiman
