Munții Măcinului sunt mici, dar semeți și au aerul unor Făgărași în miniatură, dacă nu peste tot, atunci pe ici, pe colo. În consecință traseele din Munții Măcinului au pe de-a-ntregul farmecul drumețiilor pe munte, cu nimic mai prejos decât oriunde în altă parte. Poate chiarmai mult, pentru că ceea ce poți vedea și descoperi depășește așteptările.
Munții Măcinului au șase trasee oficiale. Șansele de a te rătăcii, deși sunt mici, există, pentru că Munții Măcinului sunt munți, chiar dacă sunt mici. Traseele sunt relativ scurte, dar plăcute, cu urcușuri și coborâșuri, unele chiar abrupte, cu grad mic de dificultate, și-ți oferă surprize dintre cele mai plăcute.
Traseul Culmea Pricopanului. Este marcat cu bandă albastră, are circa șase kilometri lungime, începe în localitatea Măcin, pe la Regia Tutunului, urca în Vârful Sulucu Mare, trece pe la Piatra Râioasă și Șaua Șerparu, ajunge la Vârful. Caramalău și Fântâna de Leac și se întoarce la Măcin. Se poate sta la Fântâna de Leac, loc perfect de capare și de petrecut chiar o noapte.
Traseul este un traseu de geoturism pentru că merge pe cărări cu pietre și formațiuni geologice spectaculoase vechi de 255-300 de milioane de ani. Masivul Pricopan este creasta cea mai spectaculoasă și este plin de uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa. În zilele senine vezi Galaţii, Brăila și Reni. Zona este aproape complet despădurită și se văd perfect fenomenele geologice produse de eroziune pe un relief dezvoltat mai ales pe granit. dacă faci abstracție de altitudine, te vei simți ca și pe crestele înalte ale Carpaților, cu un peisaj de gol alpin, cu stânci rotunjite, “foi de ceapă”, forme bizare din granit pe pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscați şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară. plante rare țestoasa și gușterul dobrogean, dihorul pătat și jderul de piatră.
Traseul turistic Culmea Pricopanului
Traseul Ţuţuiatu, marcat cu triunghi albastru, are șapte kilometri lungime. Traseul începe la Centru Greci, merge la Valea Morsu, urcă pe Țuțuiatu, coboară pe Valea Piscului Înalt, trece de Valea Seaca și Valea Fagilor și ajunge la Cetăţuia.
Traseul porneşte din localitatea Greci “escaladând” cea mai mare formaţiune granitică din Munţii Măcin care a luat naştere acum 295-300 de milioane de ani. Ţuţuiatu este cel mai spectaculos punct de observaţie de pe rama vestică a Munţilor Măcin și vârful cel mai înalt cu 467 metri. Panorama din vârf este impresionantă, ca atunci când este limpede sus pe Făgăraș. Vezi Culmea Pricopanului şi vârfurile crestei principale a Munţilor Măcin, oraşele Galaţi, Măcin, Brăila, Depresiunea Greci, Vârful Iacob Deal, Rezervaţia naturală Chervant – Priopcea, braţele Dunării.
Citeste si: Munții Măcinului – munții batrâni
În zona de pădurea balcanică se întrepătrunde cu cea mediteraneeană și central europeană. Sunt plante xerofile – adaptate să dse dezvolte cu foarte puțină apă: ciucuşoara de stâncă, bujorul dobrogean, garofiţa pitică.
Țuțuianu
Traseul Dealul cu Drum este marcat cu triunghi roşu, are o lungime de 14 kilometri. Traseul începe la Greci merge pe Valea Racova și pe Valea Piatra Roşie, iese în Valea Curături și continuă pe Valea Taiţa și ajunge la Nifon.
Citeste si: Munții Măcinului – Făgărașii de la Dunăre
Punctul de plecare este centrul comunei Greci pe drumul comunal care se îndreaptă spre sud-sud-est până în islazul comunal. Traseul poate fi usor parcurs. Peisajele pe care le oferă acest traseu sunt foarte diferite în funcţie de latura pe care o parcurge turistul, adică pe latura vestică avem panorame largi asupra depresiunii Greci şi zonelor stăncoase, stepizate Călcata, Cetatea, Moroianu, iar pe latura estică avem peisaje închise, de pădure tipică cu arbori de toate vârstele, cu lemn mort care atrage ciocănitori, cu plante căţărătoare pe văi şi flora specifică pădurilor de şleau dobrogean.
Traseul turistic Dealul cu Drum
