Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul țării în județele Neamț și Harghita. Cheile au fost formate de râul Bicaz și fac legătura între Transilvania și Moldova.
Cheile Bicazului
Zona Cheile Bicazului au o lungime de peste 6 km de la Lacul Roșu, în amonte, până la localitatea Bicazul Ardelean în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz.
Cheile Bicazului sunt incluse Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș și fac parte din rezervația naturală Cheile Bicazului și Lacul Roșu (care împreuna însumează 2.126,53 ha)
Primul drum de acces spre Chei s-a construit în anul 1910, dinspre Gheorghieni, iar sectorul de drum spre Bicaz a fost dat în exploatare mult mai târziu, în anul 1937. Spectacolul naturii creşte pe măsură ce urmezi drumul, iar când ajungi între pereţii stâncoşi ce te strâng ca într-o menghină la „Gâtul Iadului”, te simţi precum o furnică. Senzaţia devine stranie când priveşti cum maşinile se înşiră pe drumul înghesuit între stânci. Sunt locuri unde Soarele nu ajunge niciodată, datorită (sau din cauza – e greu de găsit formula corectă) îngustimi cheilor. Practic din totdeauna locul este împărţit în trei sectoare numite Poarta Iadului, Pridvorul Iadului, şi Gâtul Iadului.
Citeste si: Harta traseelor turistice din Masivul Ceahlau
Sunt uluitoare Piatra Altarului, un masiv stâncos de 1.120 m, apoi Piatra Pinteştilor (847 m) şi Piatra Arşiţei (835 m), dar şi alte câteva stânci renumite în zonă: Piatra Surducului, Poarta de Piatră şi Poliţele Bardosului. Nu sunt de admirat doar tăieturile măiestrite de apă în peretele calcaros, ci şi peşterile ascunse în pântecul muntelui: Peştera Neagră, Peştera Cascadă.
Traversarea Cheilor Bicazului impresionează orice turist aflat în trecere pe drumul ce leagă judeţele Neamţ de Harghita, prin maiestuozitatea pereţilor de stâncă şi sălbăticia peisajului. Impresia puternică pe care o lasă această minune a naturii se păstrează nu doar la prima incursiune prin serpentinele drumului, pe lungimea celor opt kilometri de-a lungul cheilor. Formaţiunea naturală este străbătută de drumul naţional care leagă oraşele Bicaz (Neamţ) de Gheorghieni (Harghita) şi se situează la 31 de kilometri de primul şi 25 de kilometri de al doilea.
Cum s-au format Cheile Bicazului
Geneza Cheilor Bicazului are legătură directă cu evoluţia reţelei hidrografice a râului Bicaz şi a celor patru afluenţi care au săpat în două etape în rocile şi masa de calcar. Colectivul de cercetători Constantin Grasu, Mihai Brânzilă, Crina Miclăuş şi Dorin Sorin Baciu i-au alocat un capitol special în lucrarea „Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. Ghidul siturilor geologice şi fizico-geografice” (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2011).
Specialiștii spun că pe lungimea celor opt kilometri ai Cheilor Bicazului acestea sunt formate patru kilometri din calcare, pe sectorul cunoscut sub numele de Cheile Mari, şi patru kilometri în Conglomeratele de Bârnadu, pe sectorul Cheile Mici, iar în extremitatea lor estică, Bicazul a tăiat în calcar masivele Surduc-Munticelu. Pe parcursul Cheilor, denivelările ating valori de peste 350 de metri, cu maximum în sectorul numit ”Gâtul Iadului”, de la confluenţa cu Bicăjelul”, se arată în lucrarea menţionată.
Râul Bicaz a săpat iniţial pe cuvertura de conglomerate postectonice, care acoperea întreaga masă de calcare. După îndepărtarea prin eroziune a acestei cuverturi, Bicazul cu afluenţii săi, Cupaşul, Lapoşul, Bicăjelul şi Şugăul, n-a mai putut ocoli bara de calcare şi a fost obligat să se adâncească, realizându-şi curgeri subterane, finalizate prin prăbuşiri, din care au rezultat ruperi de pantă cum este cea din zona Serpentinelor Mari, şi humuri cum este turnul Pietrei Altarului. Concluzia privind geneza Cheilor este aceea că apele Bicazului au parcurs mai întâi o etapă epigenetică (proces de eroziune sub acţiunea apelor curgătoare care îşi adâncesc albiile începute în roci moi, continuând şi în rocile tari din fundament, formând văi adânci cu caracter de chei), urmată de o alta carstică.
Citeste si: Sangele voinicului, orhideea salbatica din Carpati
Toate s-au întâmplat în era mezozoică, de acum circa 250 milioane ani în urmă și până acum circa 65 milioane de ani în urmă, iar ceea ce a rezultat au fost fantasticele Chei ale Bicazului. Vârsta formațiunilor este de sute de milioane de anisute de milioane de ani, iar procesul de eroziune continuă și azi.
Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, ce are o suprafața de 6575 ha și ca arii protejate Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Cheile Şugăului, Hăşmaşul Mare – Piatra Singuratică şi Hăşmaşul Negru, adică valoroase elemente geologice, geomorfologice, palentologice, botanice și peisagistice, precum și faunistice. De asemenea, cheile sunt cele care fac legătura între Moldova şi Transilvania, fiind puntea de comunicare între judeţele Neamţ şi Harghita.
Sursa foto: pixabay.com
