http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Traseul Cabana Babele – Cabana Varful Omu

Carpatii Meridionali Masivul Bucegi TRASEE

Traseul Cabana Babele (2206m) – Cabana Varful Omu (2505m) Marcaj; bandă galbenă ; Timp. 2-2½ ore; Grad Dificultate: Scăzut

De la cabana Babele (2200 m) poteca porneşte către N, pe flancul estic al crestei Babele, coboară uşor de-a coasta, după care, de-a lungul unei platforme întinse, trece pe la baza blocului de calcare ce formează Vf.  Baba Mare (2292 m). După 5-10 min de urcuş pe coasta opusă, ajungem pe un prag larg, unde lăsăm în stinga Vf. Baba Mare.

Poteca trece în urcuş uşor, pe deasupra obârșiei Văii Jepilor (dreapta), traversează coama slab definită a Babelor şi se lasă pe flancul dinspre V. Sugărilor.

Pe Traseul De La Cabana Babele Catre Varful Omu #2 www.montaniarzi.ro

În stânga, jos, zărim V. Sugarilor şi căldarea sa superioară; dincolo de această vale, muntele Obârșia cu vârfurile plane ale Obârşiei şi Colţilor Obârșiei, despărţite printr-o şa largă, iar în fund, spre NNE, Vf. Omul.

Drumul continuă de-a coasta, traversează câteva viroage și după 20-30 min ajunge la Curmătura Sugărilor de unde urcă pe creasta Colţilor Obârșiei, iar de aici, în cca 10 min, conduce pe platforma Pintenul Obârșiei. Înainte se deschide adânc Valea Cerbului, dincolo de care se înalţă creasta și Colţii Morarului, iar către NV, Vf. Omul.

De la Pintenul Obârșiei către stinga, în urcuş pe creastă, se desprinde varianta de iarnă a drumului. Traseul de vară se abate la dreapta pe flancul nordic al crestei, străbătând în lung o brână cu bolovănișuri, pe sub „Cerdacul Obârșiei”, ai cărui pereţi stâncoși încing, ca un zid de cetate, coastele nordice ale Colţilor Obârșiei.

Marcaj Banda Galbena De La Cabana Babele Catre Varful Omu www.montaniarzi.ro

După cca 20 min de mers pe această brână, la capătul „cerdacului”  întâlnim varianta de iarna, ce vine din stânga. Un scurt coborâș ne conduce în Curmătura Văii Cerbului, şa largă situată în creasta care desparte căldarea superioară a Văii Cerbului (spre E) de cea a Văii Obârșia Ialomiței (spre V). Din curmătură, poteca urcă pe flancul vestic al crestei, ocolind blocul stâncos ce formează Vf. Văii Cerbului, iar după ce întâlnește drumul care urcă din stânga, dinspre Peştera, iese din nou în creastă. Prin câteva serpentine urcuşul continuă pieptiş până sub blocul de calcare albe al Vf. Găvanele, unde întâlnește poteca ce vine din stânga dinspre Strunga.

Pe Traseul De La Cabana Babele Catre Varful Omu www.montaniarzi.ro

Drumul trece mai departe pe faţa V. Cerbului, lasă în stânga varianta de iarnă (cu cabluri), după care continuă de-a coasta pe sub Vf. Bucura şi ajunge curând la cabana Omul (2507 m). Vârful Omul şi platforma ce-l înconjoară, prezintă un aspect oarecum rece; în schimb, orizontul ce deschide până la mari depărtări, este tot ce poate înfăţişa mai impresionant vreun vârf din lanţul Carpaţilor noştri.

Spre NE, Munţii Moldovei se profilează la orizont pe un front larg; la capătul de jos al cotului Carpaţilor, se înalță, din noianul de spinări joase, vârful stâncos al Ciucaşului, iar pe un plan mai apropiat, dincolo de culoarul V. Prahova, spinările rotunde şi pleşuve ale Gârbovei se revarsă către sud în ondulări uşoare.

Statia Meteorologica Cabana Varful Omu 2504

Statia Meteorologica Cabana Varful Omu 2504

În faţă, străjuită de Vf. Postăvarul şi coama plană a Pietrei Mari, Câmpia Bârsei se desfăşoară până In Olt, dincolo de care se întinde vastul Podiş al Transilvaniei întretăiat, departe, de la est Ia vest, de apele Mureşului; spre nord-vest, coama de calcare a Pietrei Craiului precede spinările înalte ale Masivului Făgăraş, iar spre sud, de-o parte, Culmea Strungii, iar de alta, culmea principală a Bucegilor, coboară prelung, pierzându-se în puzderia de dealuri împădurite ale Ialomiței şi Prahovei, dincolo de care întrezărim, prin pulberea străvezie a depărtărilor, Câmpia Munteniei.

Legături de la Vf. Omul spre:

  • Peştera prin V. Obârșia Ialomiței;
  • Şaua Strunga (şi Peştera) prin Colţii Ţapului;
  • Mălăeşti prin V. Mălăeşti;
  • Mălăeşti prin Bucşoi — Bârna Caprelor;
  • Pichetul Roşu (şi Diham, Poiana Izvoarelor, Predeal, Buşteni) prin Bucşoi;
  • Buşteni prin V. Cerbului;
  • Babele;
  • Bran prin V. Gaura;
  • Bran prin Ciubotea;
  • Bran prin Clincea.

Sursa de inspirație: Emilian Cristea, Nicolae Dimitriu, Bucegi, 1962

Referințe: Schema Traseelor Montane In Masivul Bucegi

Harta Traseelor Turistice in Masivul Bucegi

P.S. Așteptăm comentariile d-voastră cu mare drag. Obiectivul nostru este acela de a împărtăsi experiențe și informații cât mai corecte. VĂ MULȚUMIM!

Comentarii

comentarii