Munții Rodnei fac parte din grupul de nord al Carpaților Orientali. Cu înălțimea maximă de 2.303 de metri, atinsă de piscul Pietrosul, Munții Rodnei sunt cei mai înalți munți din Carpații Orientali și cei mai dificili de parcurs. În compensație Munții Rodnei au cu vârf și îndesat tot ce-și poate dori un iubitor al muntelui: lacuri, cascade, peşteri, vârfuri interesante şi peisaje fabuloas.
Culmea principală o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma unui horst (regiune înaltă a scoarței mărginită de falii, care a rămas ridicată după scufundarea regiunilor vecine), alcătuit din șisturi cristaline și delimitat de falii profunde. Partea sudică este formată din roci vulcanice, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice, care fac din Munții Rodnei un loc unic în ceea ce privește spectacolul.
Munții Rodnei păstrează cel mai bine, dintre toate masivele orientalilor, urmele ghețarilor cuaternari. Urmele s-au trabsformat în lacuri – circuri glaciare (Ineu – Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele), fiecare în parte unic, chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 90 metri – fiind cea mai mare din țară, cascadele Gușet, Cormoaia, Anieș și cascada Puzdrele la 1.520 metri altitudine).
Vârful Pietrosu este cel mai înalt pisc muntos din Munții Rodnei cu 2.303 metri. De asemenea, este cel mai înalt vârf din întregul lanț al Carpaților Orientali, fiind împărțit între județele Maramureș și Bistrița Năsăud.
Pietrosu Mare. Tarniţa “La Cruce” şi lacul Iezer sunt locurile ideale pentru a merge cu cortul. Pentru cei de pe alte meleaguri, tarniţă înseamnă coamă de munte în formă de şa, unde eşti oarecum ferit de vântul puternic de pe creastă. De aici, poţi face o călătorie de jumătate de zi spre vârful Pietrosu sau Ineu.
Pasul Prislop. Cea mai înaltă trecătoare din Carpaţii Orientali (la 1416 metri) leagă Maramureşul de Moldova. Pe hârţile rutiere, drumul apare ca DN 18 şi leagă oraşul maramureşean Borşa de satul Şesuri, din comuna suceveană Cârlibaba.
Lacul Iezer. Spre lac se urcă din Borşa, pe un traseu de câteva ore de mers. Lacul glaciar de sub Pietrosu se află la altitudinea de 1.825 de metri şi are o suprafaţă de 3.450 de metri pătraţi. Lacul este înconjurat de jnepeniş, iar între el şi staţia meteo se găsesc o mulţime de locuri numai bune de pus cortul.
Două lucruri mai trebuie spuse despre Munții Rodnei: sunt locul unde poți vedea cel mai des și cele mai multe exemplare de capre negre și centrul Parcului Național Rodna, o arie protejată de interes național. Suprafața parcului Rodna este de 46.399 ha. parcul protejează o zonă unică atât din punct de vedere geologic cât și al biodiversității, extrem de bogată în specii endemice, care nu pot fi găsite decât aici.
Trasee din Munţii Rodnei.
♦ Bandă roşie: Romuli, Vârf Bătrâna, Rebra, Repede, Negoiasa, Puzdrele, Galatului, Omului, Ineu, Ineuţ (click pe hărți pentru a vedea imaginea mărită)
♦ Triunghi roşu: Valea Strâmbă, Bătrâna, Repede, Ţapului, Pietrosu, Sîngeorz Băi
♦ Cerc roşu: Telciu, Muncel, Nedeia, Repede, Laptelui, Rabla, Pietrelor
♦ Bandă albastră: Iezerele Buhăiescului, Tarniţa “La Cruce”, Ţapului, Paltinului, Scărişoara, Craiu, Sîngeorz Băi, Anieş, Valea Anieşului Mare, Şaua Gărgău, Lacul Stiol, Complex Turistic Valea Vişeului
♦ Cruce galbenă: Vf Repede, Valea Anieşul Mic, intersecţie cu banda albastră care te scoate în comuna Anieş
