Munții Gurghiu sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Saca Mare, având 1.776 m. Al doilea vârf ca înălțime este Vârful Fâncelu, cu 1.684 m.

Muntii Gurghiu, impreuna cu muntii Harghita, formeaza partea centrala si sudica a lantului eruptiv Caliman-Harghita, situat in vestul Carpatilor Orientali, pe care ii separa depresiunea Transilvaniei.Au un relief relativ simplu-o creasta generala orientata NV-SE, ferestruita lateral de paraie ce dau nastere la creste cu orientare estica si vestica. Pe acelasi aliniament se insira cateva caldari, marturii ale activitatii vulcanice de aici: Fancel, Seaca, Sumuleu si Ciumani. Peretii acestora sunt de fapt varfurile cele mai inalte din regiune si inchid in interior paraie dispuse radial. In interiorul acestor caldari sunt pante abrupte, pline de blocuri de stanca si bolovanis, greoaie atat la urcat, cat si la coborat, iar la exterior sunt pante domoale, regulate.