http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Tâmpa, muntele cu legende din mijlocul Brașovului

Carpații de Curbură Carpatii Orientali

Cele mai vechi urme de civilizație de pe Tâmpa datează din vremea dacilor. Arheologii au descoperit pe Tâmpa o fântână cu oase din vremea lor, ceea ce demonstrează că aici s-a practicat un cult păgân.Tâmpa este un munte care aparține de masivul Postăvaru, aflat în sudul Carpaților Orientali sau mai corect în Carpații de Curbură și este înconjurat aproape în totalitate de zona urbana a Brașovului. Tâmpa este alcătuit din formațiuni calcaroase formate în urma procesului de încrețire a scoarței terestre.

Înălțimea maximă atinsă de Tâmpa este de 960 metri, și se ridică la circa 400 de metri deasupra Brașovului. Cea mai mare parte din masivul Tâmpa, adică aproape 150 de hectare este rezervație naturală de tip florisitc, faunistic și peisagistic înființată în 1980, iar în 2000 a fost declarată arie protejată de interes național. La baza desemnării acesteia se află mai multe specii de animale (urși, râși, lupi, fluturi care reprezintă 35% din totalul speciilor din România, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) protejate în toată Europa.

Cele mai vechi urme de civilizație de pe Tâmpa datează din vremea dacilor. Arheologii au descoperit pe Tâmpa o fântână cu oase din vremea lor, ceea ce demonstrează că aici au locuit dacii.

Sextil Pușcariu a fost preocupat de etimologia cuvântului Tâmpa, așa cum a fost interesat și de alre rădăcini ale ale numelor primite de munții din România ca Omul, Babele, Strunga și altele și s-a întrebat dacă numele nu-și trage originea din «tâmp» și «tâmpit»?. Explicația infirmă complet această posibilă origine a numelului, Pușcariu susținând că numele Tâmpei înseamnă „stâncă abruptă”. Cuvântul este străvechi în limba noastră, din epoca preromană, găsindu-se și în dialectele meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Dar aceasta nu este singura teorie existentă. În urma săpăturilor arheologice, se pare că strămoșii noștri, având credințe uranianiene (zeii lor își aveau sălaș în cer), au ridicat pe Tâmpa altare pentru sacrificii. La venirea romanilor, după ocuparea Daciei de către Traian, atunci când au găsit altarele de pe Tâmpa, în spiritul lui Saturn (zeul timpului) ar fi numit înălțimea „Tempus – Temporis”, perpetuând astfel tradiția. Cu timpul denumirea s-a transformat în „Tempea – Tâmpa”. Cavalerii teutoni, când s-au așezat aici ar fi tradus în limba germană numele vechi al cetății, precum au făcut și romanii. Astfel, „cetatea timpului” sau „cetatea lui Kronos” devine „Kronstadt”.

Tâmpa a fost relativ ferită de calamități precum alunecări de teren ori cutremure. Cele mai mari pagube au fost provocate însă de incendii. Cele care au produs cele mai mari pagube au rămas în memoria colectivă și au fost consemnate de cronicile vremii. Se știe astfel despre incendiile devastatoare din anii 1689, 1731, 1860, 1880 și 1946, toate urmare a unor veri foarte calde și a unor lungi perioade de secetă.

Legendele Tâmpei

Banca de piatră de sub Tâmpa – Pe aleea de sub Tâmpa, printre băncile de lemn, se găsește și o bancă mică, săpată în piatră. Se spune că această stâncă s-a prăvălit din înălțime, îngropând sub ea doi amanți care stăteau îmbrățișați în acel loc. Acest lucru este atestat documentar, în 1817, precum și numele Anei Maria care a fost omorâtă de pietroi.

Incendiul – În 19 august 1946 pădurea de pe Tâmpa a fost devastată în proporție de 80% de un incediu. Câțiva ani mai târziu, după ce Brașovul a fost redenumit Orașul Stalin, s-a demarat o acțiune de plantare a copacilor pe versantul dinspre oraș astfel încât, cu brazi, să fie scris distinct „STALIN”. Treptat, scrisul s-a „șters”, prin amestecul natural al speciilor, dar chiar și în zilele noastre, iarna, se mai poate distinge vag „ALIN”, venind dinspre șesul Țării Bârsei. Legenda spune că oamenii au urcat Tâmpa cu coșuri cu pământ și puieți pe care i-au sădit în pământul ars. Cu efortul lor Tâmpa a înverzit din nou…

Tâmpa

Mare lac subteran – De-a lungul vremii s-a vorbit despre existența, în interiorul muntelui, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apă, adunate într-un lac. Unii susțin că lacul ar fi format din apă sărată și că ar exista o cale de comunicare direct cu Marea Neagră. De aici se credea că străpungerea muntelui ar duce la inundarea orașului. Nimic nu confirmă existența lacului de sub Tâmpa, dal legenda este în continuare vie. Dacă lacul nu a fost descoperit, în schimb exită câteva tuneluri săpate în munte. Astăzi, numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp, dar faptul că au existat este cert. La începutul anilor ’40, s-a pus chiar problema săpării unui tunel pe sub Tâmpa, care să facă legătura între orașul vechi și cartierul Valea Cetății. Din cauza războiului, proiectul a fost abandonat, la puțin timp după ce au îbceput efectiv lucrările. În vremea comunismului, când în Răcădău au avut loc ample lucrări de construcție (peste 10.000 apartamente), problema tunelului a revenit, edilii considerând că este imperios necesară străpungerea muntelui Tâmpa. În viziunea planului din 1979, străpungerea s-ar fi realizat în partea estică, paralel cu străzile C-tin Dobrogeanu Gherea și Tâmpei. Tunelul urma să aibă 842 metri lungime, aproape 10 lățime și o înălțime de circa opt metri. În 2003 ideea încă era pe tapet, iar costurile estimate la acel moment se ridicau la circa 11 milioane de euro. Proiectul a fost abandonat ceea ce a alimentat și mai mult ideea ca sub Tâmpa se afla un mare lac, a cărui existență trebuie să rămână secretă.

Minunile vii ale tâmpei

Rezervația naturală este inclusă în situl de importanță comunitară – Muntele Tâmpa, la baza desemnării căruia se află specii de faună și floră protejate prin Directiva Consiliului European privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Speciile protejate sunt ursul brun, ivorașul-cu-burta-galbenă (o specie de broască), croitorul alpin (insectă), papucul doamnei, mătăciune și stânjenelul sălbatic.

Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetății Brașovia sau drumul pentru mașină de „la iepure”. Cei neobișnuiți cu drumețiile lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant Casa Pădurarului de la poale și Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, în mai puțin de trei minute. Priveliștea din vârful Tâmpei, de pe terasa de piatră construită în 1873 ori de pe cea a fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra orașului, iar în zilele senine se poate observa întreaga țară a Bârsei.

Citeste si:

Sursa foto: ro.wikipedia.org

Comentarii

comentarii