http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Peșterile de la Piscul Negru

Carpatii Meridionali Masivul Fagaras Pesteri

Transfăgărășanul, cu o lungime de 151 kilometri nu este doar unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume ci și calea care face drum către numeroase obiective turistice, unele dintre ele foarte puțin cunoscute, așa cum sunt peșterile de la Piscul Negu.

piscul negru (2)

Intrarea în galeriie

Peșterile de la Piscul Negru sunt bine cunoscute doar speologilor, dar faptul că au fost incluse într-o arie protejată de interes național, pe teritoriul administrativ al comunei Arefu, județul Argeș, este semnul de certitudine că sunt interesante, speciale și că merită să faci efortul de a le cunoaște.

Citeste si: Cele 95 de lacuri ale Făgărașului

Zona care protejează peșterile de la Piscul Negru are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă o serie de cavități în abruptul Vârfului Piscul Negru (2.248 metri), străbătută de cursuri de apă, cu cascade și galerii cu diferite forme concreționare de ghirlande, coloane, pânze, cristale, stalactite, baldachine și alte forme carstice.

3_piscu_negru_fagarasului

Harta schematică a peșterilor

Accesul către peșterile de la Piscul Negru se face doar de pe Transfăgărășan, din nord – prin tunelul de la Bâlea, iar din sud – dinspre Curtea de Argeș. Peșterile pot fi văzute doar vara, iarna zona fiind impracticabilă. Peșterile de la Piscul Negru au fost descoperite în timpul lucrărilor în galeria de prospecțiune minieră din această localitate, în anii ’80. Această galerie a fost săpată la baza muntelui de pe versantul drept al Văii Capra, unde se intersectează cu valea Izvorului Sec. La suprafață, urcând din dreptul intrării în galerie (aflată la 1.195 metri altitudine) de-a lungul văii Izvorului Sec, mergând pe deasupra galeriei, există câteva ponoare între 1.220 metri și 1.320 metri. Continuând urcarea, la mai mult de 1.510 metri se află o zonă ce se întinde spre sud cu formațiuni calcaroase specifice, precum lapiezurile și dolinele. Peșterile sunt accesibile din interiorul galeriei de prospecțiune, acum dezafectată. Galeria este parțial inundată de un pârâu care curge în interior. Peșterile sunt dezvoltate într-un bloc de roci dolomitice, calcare cristaline și roci impermiabile și se intersectează în mai multe puncte cu galeria de prospecțiune.

Cinci peșteri în așteptarea oamenilor curioși

Peștera 1 se găsește la aproximativ 310 metri de la intrarea în galerie, pe o ramificație spre dreapta. Declarată ca fiind cea mai lungă din munții Făgăraș, cu o lungime cartată inițial la 447 metri, peștera a ajuns, astăzi, la o desfășurare cunoscută de 791 metri, o denivelare de cca. 43 metri și o extensie laterală de 182 metri. Este străbătută de două cursuri de apă, pe cele două ramuri ale peșterii, care se unesc mai jos. Pe ramura vestică, care are și debitul cel mai mare, s-au creat câteva cascade spectaculoase, una dintre ele atingând aproximativ opt metri înălțime. Cursul de apă din galeria estică are un debit mai mic și dispare brusc la un moment dat.

Citeste si: Transfăgărășan – best road in the world (video)

Peștera 2 se află în apropierea primei, pe o galerie lateral stânga, la 348 metri de la intrare. Datorită poziționării intrării, respectiv la baza galeriei de prospecțiune, aceasta a fost folosită de mineri pentru deversarea apei, care venea din amonte. Ea are o dezvoltare de aproximativ 150 metri și o denivelare de 22 metri.

piscul negru (3)

Pestera 2

Peștera 3 se află la 165 metri de la intrarea în galerie și a necesitat, la început, eforturi considerabile pentru derocare, dezvoltându-se pe ambele părți ale galeriei, dar în special spre Sud. Are 115 metri dezvoltare și aproximativ șapte metri denivelare, cu o extensie de aproximativ 47 metri. Este în mare parte joasă, strâmtă, cu acces anevoios. Speologii consideră că ea s-a format prin curgere sub presiune și remodelată apoi prin curgere liberă.

Peștera 4 a fost descoperită pe o laterală, spre dreapta, între peșterile 3 și 1 ale galeriei principale, și se dezvoltă paralel cu acestea. Are două accese prin două galerii mici și asemenea celei dinainte, are în general spații incomode, greu de parcurs. Cavitatea are o dezvoltare de 348 metri și aproximativ 34 metri denivelare. Pe toată întinderea, se constată existența unor cantități mari de sedimente.

Citeste si: De la Cheile Dâmbovicioarei în cavernele peșterii

Peștera 5 se află pe prima latură spre stânga, după Peștera 3, spre Peștera 1. Pentru a fi accesibilă, a fost nevoie de decolmatări și derocări succesive pe o galerie ascendentă, ajungându-se astfel la cartarea unei dezvoltări de mai bine de 17 metri și a unei denivelări de aproximativ 14 metri.

Citeste si: Peștera Vântului, cea mai mare peșteră din România

Peșterile de la Piscul Negru sunt în curs de cercetare și cartare, și necesită măsuri majore de consolidare și întreținere ale tronsoanelor de galerii ce conduc spre ele. Debitele importante de apă ce le parcurg, dar și galeriile cu lungimi apreciabile, fac din aceste peșteri obiective turistice de interes pentru turismul de explorare și aventură.

Sursa foto: romanianturism.com/

Comentarii

comentarii