http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Peștera Ialomiței. De la bolovanul lui Zamolxe, la izvorul cu apă pură

BLOG Pesteri Slider Homepage

Peștera Ialomiței, cunoscută și ca Peștera Ialomicioarei sau Peștera Regilor, dar și sub numele de Peștera Schitul Ialomiței, este situată în localitatea Moroieni, județul Dâmbovița, între Cabana Padina și Hotelul Peștera, pe versantul drept al Cheilor Ialomiței, la o altitudine de 1.660 de metri.

peștera ialomiți (6)
Peștera Ialomiței este creația pârâului Horoaba, afluent pe dreapta al râului Ialomița, care scobește în peretele de stâncă din vremea Jurasicului, adică de acum 200 de milioane de ani, iar ceea ce a reușit să facă s evede acum. Peșterea se întinde sub culmea sud-estică a muntelui Bătrâna și este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munții Bucegi și chiar din țară. Reabilitată recent, peștera este una dintre cele maivizitate din țară.

peștera ialomiți (7)

Carte poștală din 1937

Citeste si: Polovragi, peștera lui Zamolxe

Peștera Ialomiței a fost un loc de interes pentru om de când s-a ridicat în două picioare. A fost casă, adăpost, loc de pelerinaj, loc ritualic, sălașul zeilor și loc iubit de Dumnezeu. Prima mențiune oficială despre Peșterea Ialomiței a fost făcută a fost făcută de I. Kleinlauf în anul 1793, într-o lucrare despre peșterile din Transilvania. La 1897 era considerată cea mai mare cavitate subterană din Principatele Române, iar în 1953 a fost realizat primul plan în detaliu de către o echipă condusă de Mihai Șerban și Iosif Viehman, plan publicat în 1974 în Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racoviță”.

peștera ialomiți (4)
Prezentând atât galerii, cât și săli, Peștera Ialomiței are o desfășurare mixtă pe un singur nivel, cu o lungime de aproximativ 480 metri, dintre care 400 metri sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit ”Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 metri, cu galerii și săli. Pot fi admirate sălile Mihnea Vodă, Decebal, Sf. Maria, La Răspântie, La Altar, Grota ascunsă și Grota Urșilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peșteră.

Citeste si: Peștera Urșilor, peștera lui Traian

La intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ridicată în secolul al XVI-lea, de voievodul Țării Românești Mihnea Vodă (cel Rău). Se spune că acesta s-ar fi adăpostit un timp aici în pribegia sa spre Transilvania (1510) și a ridicat lăcașul de cult în semn de mulțumire lui Dumnezeu, după ce a scăpat de turci. De-a lungul timpului mănăstirea a ars de mai multe ori (de patru ori în patru sute de ani), însă a fost refăcută ridicând-se și un corp de chilii, iar piatra de temelie a fost așezată de ÎPS Vasile Costin, Arhiepiscopul Târgoviștei, în anul 1993. Povestea acestui schit de călugări se pierde în vremurile străvechi, Legenda susținând că însuși Sf. Andrei, întemeietorul credinței ortodoxe la români, s-ar fi refugiat o perioadă în Peștera Ialomiței.

peștera ialomiți (3)
La baza intrării în Peștera Ialomiței există și un străvechi cimitir al călugărilor, care au trăit aici cu secole în urmă. Pe unul dintre morminte lespedea este tot timpul caldă. Măsurătorile radiesteziștilor au demonstrat că locul poartă încărcătură energetică, dar nu au putut spune de ce natură este această energie și ce anume produce vibrațiile depistate în interiorul peșterii.


Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, aflată la 18 metri deasupra fundului văii. Prima sală a peșterii, numită ”Mihnea Vodă”, are o lungime de 115 metri, lățimea de 15 metri și înălțimea de 10-25 de metri. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, acesta intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița.

Urmează galeria ”Pasaj” cu lungimea de 20 de metri și lățimea între 1-8 metri. La intrarea în această galerie este amplasată o poartă metalică, dincolo de care se poate pătrunde, numai cu ajutorul ghidului, într-un culoar larg de 1-2 metri și înalt de 1,5 – 2 metri. Acest culoar conduce în sălile ”Decebal” în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii printre care Grota Sf. Maria denumită astfel de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria.

Citeste si: Peștera Vântului, cea mai mare peșteră din România

Cea mai mare și spectaculoasă cavitate este Sala Urșilor Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite oase la nivelul solului care dovesc că în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, aici au fost probabil ultimele refugii ale ursului cavernelor ”Ursus Spelacus Blum”. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de doi metri înălțime denumită ”Fundul Peșterii”, care cândva conținea coloane ce uneau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la ”Altar”, locul până la care este accesibilă Peștera.

peștera ialomiți (2)
Punctul ”Altar” ar fi fost întrebuințat, potrivit tradiției, de unii sihaștri în vechime pentru oficierea serviciului divin. Stalactitele sunt așezate în așa fel încât creează iluzia unui altar de biserică. De asemenea, aici curge pârâul Peșterii denumit ”Izvorul de apă vie” despre care se spune că ar fi apa sfântă a dacilor. Apa are o puritate absolută, este perfect potabilă și complet lipistă de reziduri sau minerale. Geologii presupun că izvolul trece prin mai multe filtre naturale calcaroase și de argilă, apoi peste zăcăminte de argint care determină, toate împreună un filtru natural absolut și aduc în peșteră apa de o puritate absolută.

Tot aici se găsește un bolovan despre care legenda spune că a fost dăruit oamenilor de Zamolxe și care, dacă este atins, își îndeplinește orice dorință.

În ce privește fauna, s-au găsit reprezentanți din aproape toate grupele de faună ce trăiesc în peșterile din țara noastră, de semnalat fiind prezența unei specii troglofile de coleoptere, Duvalius (Duvaliotes) procerus, răspândită la exterior pe munții din jurul Brașovului.

Temperatura aerului din galerii variază între 9 și 12 grade Celsius, iar umiditatea este de la 85 – 100%. Peșterea este în stadiul final al evoluției, iar procesele de formare a structurilor calcaroase sunt epuizate. Acesta și structura aproape plană a peșterii, cu diferențe mici de nivel, au permis amenajarea aproape integrală a peșterii pentru accesul turiștilor. Au fost amenajate trotuare și scări de lemn, iar peșterea este fabulos luminată. Peșterea Ialomiței poate fi vizitată în orice moment al anului sub conducerea unui ghid.

Cum ajungi la Peșterea Ialomiței? Cu trenul până la Gara Buşteni, apoi cu telecabina Buşteni – Babele și cu telecabina la Peştera. Cu maşina, la Sinaia, apoi la Cabana Cuibul Dorului pe Şaua Dichiului la Bolboci, apoi la Diana,  Padina, cu punct final Peştera Ialomiţei.

Sursa foto: wikipedia.org

Comentarii

comentarii