http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Peștera Dâmbovicioarei, o peșteră apărută pe vremea dizonaurilor

BLOG Pesteri Slider Homepage

Peștera Dâmbovicioara este situată pe stânga Văii Dâmbovicioara, în Cheile Mici, la un kilometru nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș, fiind una dintre peșterile cele mai cunoscute din țara noastră, notează volumul “Peșteri din România” (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1976).

Un prim plan al peșterii a fost întocmit de T. Constantinescu în 1973, fiind efectuate numeroase cercetări biospeologice, paleozoologice și de speologie fizică. Totodată, au existat numeroase încercări de a găsi o altă comunicare cu exteriorul, întreprinse de grupul de speologi amatori din Brașov (Fr. Thomas și W. Gutt), scrie același volum.

Săpată în calcare jurasice de cel mai important afluent al râului Dâmbovița — Dâmbovicioara, care izvorăște din versantul sudic al Vârfului Omu (cu altitudinea de 2.230 metri) și străbate culoarul Rucăr-Bran pe direcția nord-sud, potrivit www.pestera-dambovicioara.ro, peștera este formată dintr-o galerie lungă de 555 metri (din care 245 de metri sunt accesibili publicului). Ca aspect, ea se reduce practic la o galerie fosilă ușor ascendentă, orientată sud-vest, nord-est. Este o peșteră slab concreționată.

Peștera are o lățime ce variază între 3 și 4 metri, precum și o înălțime ce are valori cuprinse între 4 și 5 metri, fiind slab ramificată. Galeria, după 150 de metri de la intrarea în peșteră, începe să se îngusteze considerabil.

În peșteră există un curent de aer care circulă din profunzime spre deschidere, peștera fiind legată de exterior printr-un horn înalt de 10 m. Este o peșteră caldă (10-12 grade Celsius), cu o umiditate moderată, potrivit volumului “Peșteri din România” (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1976). Interesant este că pârâul care a generat-o având acum o altă albie.

Existența acestei peșteri a fost semnalată încă din secolul al XVIII-lea, fiind folosită de localnici drept ascunzătoare împotriva invadatorilor.

Fauna caracteristică formelor carstice este, aici, relativ săracă. Nu au fost semnalate specii cavernicole.

Pentru a ajunge în zonă, turiștii pot merge cu trenul până în Câmpulung și își pot continua, apoi, călătoria cu autoturismul, sau direct cu autoturismul pe ruta București-Pitești-Câmpulung. Distanțele față de principalele orașe sunt: 5 km de Rucăr, 25 km față de Câmpulung, 177 km față de București.

Cheile Dâmbovicioarei, un adevărat canion, cu pereți abrupți, de până la 200 de metri, de-a lungul pârâului Dâmbovicioara. Zona este bună pentru escaladă.

În această regiune, apele râului Dâmbovița și ale afluenților săi au format, în cursul lor, văi adânci și înguste, fapt ce a dus la apariția unor peisaje deosebite, care însumează cel mai mare complex de chei din țară, în număr de peste 20, cu o lungime totală ce depășește 30 km. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Ghimbavului, Cheile Brusturetului. Tot aici se regăsesc peste 50 de peșteri, între care și Peștera Dâmbovicioara, avene, arcade sau ape curgătoare cu parcursuri subterane. Cheile Dâmbovicioarei sunt impresionante, fiind un adevărat canion, cu pereți abrupți, cu înălțimi de până la 200 de metri, întins pe mai mulți kilometri, de-a lungul pârâului Dâmbovicioara.

Comentarii

comentarii