http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Parcul Național Retezat, tărâmul fermecat al Meridionalilor

Carpatii Meridionali Muntii Retezat

Retezatul este cel mai complex, cel mai spectaculos și poate cel mai grandios masiv montan dintre toate sectoarele geografice ale arcului carpatic românesc. Poate că aprecierea este subiectivă, iar cei îndrăgostiți d emunte vor spune că Ceahlăul, Făgărașii, Bucegii au cel puțin aceiași grandoare, dacă nu cumva mai mare. Este greu de făcut o ierahie, dar cu toate acestea insistăm și spunem din nou că Retezatul este cel mai complex, cel mai spectaculos și cel mai grandios masiv montan dintre toate sectoarele geografice ale arcului carpatic românesc.

Ce anume face din Retezat locul despre care se vorbește în superlative absolute? Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de metri înălțime și un relief sculptural, modelat,de ultimele două mari glaciații (Riss, care a avut loc între anii 127.000-75.000 î.H și Würm, ultima glaciațiune, care a avut loc între anii Wurm 75.000-8300 î.H.). Evenimentele glaciațiunilor au lăsat urme clare, deseori inedite și mereu spectaculoase în Retezat, toată zona care este cuprinsă acum în Parcul Național Retezat fiind rezultatul puternicei modelări climatice.

Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a lui Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național Retezat s-a urmărit și se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu.

10 lucruri speciale ale Parcului Național Retezat

1. are 80 de lacuri şi tăuri. Cele 80 de lacuri sau cei 80 de ochi albaștri ai Retezatului.
2. Lacul Bucura – care se afla în mijlocul Retezatului este cel mai mare lac glaciar din România, și unul dintre cele mai mari din Europa.
3. Cel mai adânc lac glaciar din România – lacul Zănoaga – se găseşte tot în Retezat, în Parcul Național Retezat.
4. În zona acoperită de Parcul Național Retezat sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;
5. Pentru că Retezatul este plin de mistere. Unul dintre ele este cel al vârfului Gugu, altul este cel al Tăului dintre Brazi.
6. În Parcul Național Retezat sunt cele mai multe peșteri. Una dintre ele Scărișoara care adăpostește un ghețat format la ultima glaciațiune. Apa din ghețat este apa care circula în natură acum mai bine de 15.000 de ani.
7. În Parcul Național Retezat sunt peste 1.200 de specii de plante. Peste 90 dintre ele cresc, se dezvoltă și există doar aici și nicăieri altundeva.
8. În Retezat s-au găsit urme ale dinozaurilor, și chiar o specie care a viețuit doar aici, dinozaurii pitici (Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului).
9. În Retezat sunt 185 de specii de păsări, ma multe decât în Delta Dunării!
10. În Retezat sunt radacinile celor mai frumose și mai inedite povești, tot aici fiind locul multor legende.

Situat în Masivul Retezat, din Carpații Meridionali, Parcul Național Retezat se întinde pe o suprafață de peste 38.000 de hectare. Masivul Retezat se înalță între depresiunile Hațeg și Petroșani, fiind format din Retezatul Mare, bogat în roci cristaline, și partea sudică, Retezatul Mic, cu o structură calcaroasă. Cele două părți ale masivului se unesc în zona lacului Bucura, cel mai întins lac glaciar din România.

Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935, iar din anul 1979 a obținut statutul de Rezervație a Biosferei. Pe teritoriul său se pot întâlni 20 de vârfuri cu înălțimea de peste 2.000 de metri, cele mai cunoscute fiind Peleaga (2.509 m), Păpușa (2.508 m), Retezat (2.482 m), Vârful Mare (2.463 m) și Judele (2.334 m).

Vârful Păpușa

În cei aproape 80 de ani de când există, Parcul Național Retezat s-a constituit ca locul în care natura a avut cel mai puțin de suferit din cauza oamenilor. Cele 1.190 de specii de plante care trăiesc aici reprezintă o treime din speciile de plante din România. Tot aici cresc 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri în lume. Echilibrul natural s-a păstrat în Parcul Natural Retezat, în condițiile în care aici poți întâlni capre negre, cerbi, căprioare, iepuri sau mistreți, dar și urși, lupi și râși. Foarte exact lucrurile stau așa: 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici (nu există decât aici în Retezat), 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Pentru turistul care urcă în Retezat locul este unul special mai ales prin salba de lacuri glaciare pe care le poate întâlni pe traseele de munte. Sunt 80 la număr, iar unele, cum este Bucura, se poate lăuda cu statutul de cel mai întins lac glaciar din România. Aflat în căldarea Bucura, sub vârful Peleaga, la o altitudine de 2.040 metri, lacul Bucura are o suprafață de 8,9 hectare, iar ca să-l înconjori străbați 1.390 de metri. Adâncimea maximă a lacului este 15,5 metri, el fiind alimentat din cinci izvoare principale.

Cel mai adânc lac din Retezat este însă Zănoaga. Situat la o altitudine de 2.010 metri, în căldarea glaciară a Judelui, lacul Zănoaga are o adâncime de 29 de metri. Lacul se află la o distanță de trei ore de mers de lacul Bucura și oferă un peisaj deosebit, fiind vizitat de mulți turiști care își instalează corturile pe malul său ori se află în drumeții prin Retezat.

Accesul în Parcul Național Retezat se poate face din depresiunea Hațegului, plecând de la Deva pe DN 66 sau dinspre Caransebeș, pe DN68. Din Valea Jiului, drumul te conduce pe DN 66, iar din Hațeg și Petroșani există mai multe variante de intrare în Parc. Cei care vin cu mașina pot urca până la Centrul de vizitare Nucșoara, unde primesc toate datele necesare și sunt îndrumați apoi pe trasee, în funcție de condiția fizică pe care o au. Cei care vin cu trenul, vor coborî la Ohaba de Sub Piatră și apoi transportul este asigurat de localnici până la Cârnic.

Trebuie știut că vizitarea Parcului Național Retezat se face în baza unui bilet de intrare care costă 10 lei de persoană și este valabil șapte zile, indiferent de numărul de intrări. Biletele pot fi obținute de la Centru de vizitare Nucșoara, Gura Apei, Cârnic, Cabana Pietrele, dar și la alte intrări marcate în parc. Una dintre recomandările importante pe care le veți primi la achitarea biletului de intrare este să nu aruncați gunoiul pe jos și să-l aduceți în afara parcului.

Între 15.000 și 18.000 de turiști vizitează, anual, Parcul Național Retezat. Trasee în Retezat

  • Traseele din Retezat au grade diferite de dificultate. Cel mai popular este “Traseul cu enigme”, pe parcursul căruia amatorii de drumeții sunt invitați să descopere flora, fauna și legendele unor obiective istorice, într-o călătorie care durează aproape patru ore. Traseul a fost conceput de Administrația Parcului Național Retezat în parteneriat cu Asociația de Turism Retezat și Primăria comunei Sălașu de Sus.
  • Traseul începe la Centrul de vizitare Nucșoara, este de dificultate mică, iar turiștii trebuie să urmeze doar marcajul cu bandă albastră și săgețile indicatoare, pentru a nu se rătăci. Pe drum, vor întâlni șase panouri concepute pe înțelesul publicului larg pe care apar fotografii, desene și informații inedite despre animale și plante care trăiesc în Retezat și la poalele muntelui. Informațiile sunt completate cu date despre istoria și tradițiile locului.
  • Recent au devenit funcționale alte patru trasee, toate având pe traseu căldarea glaciară Bucura, la peste 2.000 de metri altitudine. Traseele au un grad de dificultate scăzut, se pot parcurge în câteva ore, ele fiind pregătite și marcate de către membrii formațiilor Salvamont din județul Hunedoara.
  • Traseul Lacurilor, ce poate fi parcurs în circa două ore și este relativ ușor și parcurge cele mai multe din lacurile Retezatului. Traseul pleacă de la Lacul Bucura, din zona Refugiului Salvamont, și este conceput ca un circuit marcat cu punct roșu pe fond alb.
  • Un alt traseu pleacă din comuna Râu de Mori spre stațiunea Râușor, urmează Valea Vălăreasca și se încheie pe Vârful Retezat, prin culmea Prelupcele. Se parcurge o zonă de creastă frumoasă, din care se poate vedea Căldarea Șteviei, traseul fiind marcat cu triunghi roșu pe fond alb.
  • Cel de-al treilea traseu se deschide din zona Brazi, urcă spre barajul Gura Apei, după care, pe Valea Lăpușnicului Mare se ajunge în Poiana Pelegii și pe Șaua Pelegii. Marcajul este punct albastru pe fond alb. Este cel mai greu de străbătut, iar pe timp de iarnă accesul turiștilor pe acest traseu este interzis.
  • Ultimul traseu pleacă din satul Pui, urcă spre Hobița, Stâna de Râu și ajunge prin Tăul Țapului spre Porțile Închise.

Toate traseele sunt relativ ușor de parcurs, însă pe anumite porțiuni pot fi întâlnite zone cu un grad de dificultate mai ridicat. În rest, sunt accesibile și nu necesită echipamente pentru cățărat. Toate traseele sunt omologate”, a explicat șeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean.

Sursa foto: pixabay.com

 

Comentarii

comentarii