http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Munții Șureanu și Valea Frumoasei

Carpatii Meridionali Munții Șureanu-Parâng-Lotrului Slider Homepage

Munții Șureanu (Sebeș) sunt una din grupele muntoase a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Cel mai înalt pisc este Vârfu lui Pătru, având 2.130 metri. Munții Șureanu au înălțimi relativ medii și mici și ocupă o suprafață destul de întinsă, de 1585 kilometru patrați. Munții Șureanu sunt lipsiți de creste zvelte și de custuri glaciare, însă au suprafețe de eroziune întinse ceea ce oferă un spectacol pesiagisti impresionant.

Varful lui Pătru vazut pe pe lacul Oașa

În Munţii Şureanu cea mai cunoscută zona este Valea Frumoasei, numită și „Mica Elveţie“. Este poate una dintre cele mai spectaculoase din ţară din punct de vedere al peisajelor naturale. Se ajunge aici de la Sebeş, judeţul Alba, pe DN 67C, pe Transalpina spre Oaşa, făcând stânga de-a lungul barajului, apoi din nou la stânga după ce treci de ultimul viaduct peste lacul Oaşa, cât şi din direcţie opusă din Novaci – Gorj sau chiar din Vâlcea. Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului. Legătură cu această zonă există şi dinspre judeţele Gorj şi Vâlcea, dar calitatea drumurilor este slabă.

Munții Șureanu

Despre Valea Frumoasei, Mihail Sadoveanu spunea: „Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa. (…) Mi-am înălţat ochii; am văzut acvila împărătească plutind pe aripile-i largi, întoarse zimţuit la sfârcuri: se ducea cătră stânca din înaltul cerului cel mai de sus al pustiei. Din locurile acestea unde am petrecut şi am stat privind, cu sufletul îmblânzit de dulceaţa lor, se desfăşură păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite”, mai spune Sadoveanu despre această zonă. Sadoveanu era îndrăgostit de aceste locuri pentru curbele line, senzuale ale crestelor, pentru lniștea și puritatea aerului, pentru spectacolul deplin al naturii, care se desfășoară fără nici o limită, după reguli simple și clare. Casa în care a locuit Sadoveanu există şi în prezent, dar nu este folosită, fiind degradată și neîngrijită, din păcate.

Munții Șureanu și Valea Sebeşului fac un corp comun, în porţiunea unde aceştia prezintă cea mai mare lăţime (grupa Şureanu-Parâng-Lotrului). La vest sunt munţii Şureanu şi culoarul Mureşului, la sud munţii Lotrului, la est munţii Cindrel şi depresiunea Apoldului, iar la nord de podişul Secaşelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece şi pădurea verde îţi dau senzaţia că te afli într-un colţ de rai. Te convingi de asta imediat după ce ieşi din localitatea Petreşti şi urci spre Munţii Sebeşului. Zona e sălbatică, nealterată și plină de neprevăzut: văile adânci, cascade, poieniţele retrase, lacuri, iar râul Sebeş formează una dintre cele mai sălbatice văi carpatine din România, impresionând prin diversitate şi originalitate.

Relieful, reţeaua hidrografica bogată a zonei, abundenţa şi varietatea florei şi faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebeşului și Munții Șureanu locuri potrivite pentru oricine iubeste matura, muntele și minunile lor. Munții Șureanu sunt accesibili în toate anotimpurile.

Pe Valea Frumoasei sunt câteva zone care trebuie vizitate. Luncile Prigoanei, pline de cabane şi pensiuni. Poarta Raiului, o poiană proiectată să devină centrul unui mare proiect turistic iniţiat de Consiliul Judeţean Alba, care prevede, printre altele, amenajarea unor pârtii de schi. Vârful Şureanu şi Vârful lui Pătru, amândouă ușor de escaladat, excelente locuri pentru schi pe cele 10 pârtii. Domeniului schiabil Valea Sebeşului. Suprafaţa de păşune de 26.697 metri pătraţi, situată administrativ în extravilanul comunei Şugag, la 1.500 metri altitudine, este administrată de Consiliul Judeţean. Potrivit documentaţiei pe terenul înconjurat de păduri ar urma să fie construite pensiuni şi hoteluri, care vor oferi 500 de locuri de cazare. Reprezentanţii administraţiei judeţene monitorizează ridicarea a noi spaţii de cazare, pentru ca ariile protejate să nu fie afectate sau distruse. Mai exact nu vor agrea construcţiile care nu se integrează ca aspect cu peisajul montan, vopsite în culori stridente şi fără să respecte un regim standard de înălţime. „Lacul fără fund“ aflat la baza Vârfului Şureanu se află iezerul care îi poartă numele, lacul Şureanu. I se spune „lacul fără fund”pentru că.lacul glaciar este fără îndoială punctul culminant al oricărei călătorii în ţinutul Munţilor Sebeşului. În bătaia soarelui, luciul verzui al lacului oferă imagini de o splendoare rar întâlnită în Carpaţi. Lacul are o adâncime de 8 metri, o lungime de 94 metri şi o lăţime de 91 metri. Locul este foarte pur, retras, curat și plin d epacea pe care nu o pot da decât înălțimile. Lacul, în fapt, un circ glaciar a fost format în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Lacul poate fi cel mai bine admirat de pe traseul de urcare pe masivul Şureanu.

Roșia-Șureanu

Obiective turistice

Fortificaţii dacice din Munţii Şureanu: Cetatea Sarmisegetusa-Regia, este aşezată pe piciorul sud-vestic al vârfului Godeanu (1656 m.) fiind cea mai importantă şi mai mare din cetaţile Daciei, prezentând o incintă fortificată şi una sacerdotală. Cetatea Blidaru situată pe dealul (703m.) cu acelaşi nume. Cetatea avea un pronunţat caracter strategic, prin poziţia sa barând înaintarea pe valea Grădiştei.
Cetatea Costeşti  – situată pe dealul Cetăţuia. Cetatea Piatra Roşie, Cetatea de la Peştera Bolii(Băniţa), Cetatea de la Cugir, Cetatea de la Căpâlna. Mai poți vizita Cetatea feudală de la Sibişel, Turnul medieval de la Crivadia, Cetatea feudala de la Săsciori.

Cheile Crivadiei – Rezervatie naturală, inclusă pe Lista ariilor protejate din judeţul Hunedoara, aflată în apropierea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei. Cheile Băniţei-Dealul Bolii – Rezervaţie naturală în apropierea DN66, Deva –Petroşani. Dealul Bolii este un pinten calcaros cu pereţi abrupţi şi izolat dominând peisajul din jur. Aici se dezvoltă o floră care include numeroase endemisme şi specii sudice, în vârful dealului se mai păstrează zidurile de apărare ale cetăţii Băniţa
Cheile Taiei şi Cheile Roşiei  -sculptate intr-o ramă calcaroasă prinsă de-a lungul unei falii între şisturi cristaline. Deşi scurte ele sunt spectaculoase iar în pereţii lor se deschid numeroase peşteri.

Peștera Cioclovina – situată în nord-vestul Munţilor Sebeş, este una dintre cele mai mari rezervaţii speologice din România. Peştera Ciclovina este inclusă în Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, a fost locuită încă din perioada Paleoliticului Superior. Ciclovina cu Apa comunică cu Peştera Ponorici, cu care formează un sistem hidrocarstic lung de 7,9 km.

Peştera Valea Stânii, care este strabătută de pârâul Călianu. Descoperită în 1983, peştera, în lungime de 1,5 km, a fost declarată rezervaţie speologică, fiind una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară. O atracţie deosebită o exercită lacul suspendat şi speleotemele din Galeria Nouă. Accesul este permis numai sub conducerea speologilor.

Peştera Şura Mare – săpată în placa de calcare tectonice cu care se continuă la suprafaţă cristalinul versantului sudic al Munţilor Şureanu/Sebeş, Peştera Şura Mare – este considerată, datorită complexităţii sistemului, al proporţiilor şi al speleotemelor – pe cât de rare pe atât de impresionante – unul din cele mai grandioase fenomene carstice din România

Peştera Tecuri situată în nordul munţilor Şureanu, are săli deosebit de bogate şi divers împodobite cu fermecătoare concreţiuni de calcar, transparente , incolore sau colorate în nuanţe ce variază între roz pastel si roşu violet. Reprezintă un unicat între peşterile Romaniei.

Peştera Bolii este o rezervaţie naturală, intrarea fiind facută printr-o arcadă care are înălţimea de 46 de metri, iar din interiorul său izvorăşte pârâul Galbena. Obiectivul turistic a fost amenajat şi electrificat, fiind la numai 150 de metri de şoseaua Petroşani – Haţeg.

Trasee de drumeţii în Munții Șureanu

  • Traseul Săsciori – Cabana Şureanu – Petrila (triunghi albastru). Acest traseu de drumeţii din Munţii Şureanu, este unul pe cât de pitoresc, pe atât de lung, El este marcat cu triunghi albastru.
  • Traseul Pasul Tărtărău – Vf. lui Pătru – Cabana Şureanu (bandă albastră). Trecând prin zone montane deosebit de pitoreşti, acest traseu lung de 20 km este unul dintre cele mai frumoase din Muntii Şureanu.
  • Traseul Colonia Fetiţa (Oaşa Mică) – Luncile Prigoanei – Cabana Şureanu (cruce roşie). Urmărind acest traseu, după ce se admiră panorama deosebită de pe Culmea Fetiţei, de deasupra Lacului Oasa, se ajunge în Luncile Prigoanei şi mai departe la Cabana Şureanu prin Poarta Raiului, într-un cadru montan splendid.
  • Traseul Colonia Fetiţa (Oaşa Mică) – Culmea Ciontii – Bilele (triunghi roşu). Din Oaşa Mică, după ce suie Dealul Didiu, traseul marcat cu triunghi roşu abordează Culmea Ciontii până la Gura Potecului. • Traseul Cabana Şureanu – Vf. Auşel – Culmea Bilele – Cabana Voievodu (cruce albastră). Acest traseu, lung de 15 km, însoţeşte până la Şaua Ocolu, poteca de drumeţii marcată cu bandă albastră.
  • Traseul Cabana Şureanu – Vf. Negru – Lupşa – Cabana Prislop (triunghi roşu). Traseul marcat cu triunghi roşu, care porneşte spre vest de la Cabana Şureanu, reprezintă o cale de drumeţii care trece prin locuri pitoreşti şi încărcate de istorie.

Cazare în Munții Șureanu

  • Posibilităţi de cazare: Hotelul Sf. Petru, Poarta Raiului: Reprezintă refugiul perfect pentru cei care doresc să se deconecteze de rutină cotidiană. Înconjurat de un decor natural de basm, cu peisaje pitoreşti şi aer curat, hotelul este o îmbinare reuşită între rustic şi modern. Are o capacitate de 50 de locuri în 25 de camere dotate cu baie proprie, televizor, mini bar şi acces internet. Este construit la 2 km de domeniul schiabil Şureanu. Pensiunea Valea Frumoasei, Şugag: Este situată în central comunei şi poate fi un loc ideal de pornire pentru excursii pitoreşti. Este cotată la 3 stele şi oferă ospitalitate la fel ca în toate pensiunile din această zonă.
  • Pensiunea Cabana Curmături, Valea Mirajului: Este situată la o altitudine de 1240 metri. De la drumul naţional 67C te abaţi abaţi 12 km din localitatea Tau, sau 24 km din Şugag. Odata ajuns sus, uiţi de drumul greu şi anevoios şi te bucuri de frumuseţile zonei, bucatele tradiţionale din gospodăria Gheorghiţei Mihailă. După cateva ore de relaxare şi o masa bogata, poţi să te încumeţi să vizitezi frumuseţile zonei.
  • Pensiunea Şureanu, Poarta Raiului: o destinaţie inspirată de peisajul extraordinar. Bucătăria oferă un meniu variat de mâncăruri fine de vânat, produse naturale şi proaspete din zona Sebeşului, ce sunt servite într-o atmosferă relaxantă şi confortabilă.

Comentarii

comentarii