Mama Natură este un artist desăvârșit. Are har, imaginație, bun gust și avantajul de a avea la dispoziție tot timpul din lume și o infintă răbdare pentru creațiile sale. Nu o grăbește nimeni, nu-i stă nimeni în coastă să i se uite peste umăr la ce și cum face și își poate perfecționa creațiile pe îndelete, în timp, pentru că are la dispoziție veșnicia. Cred că acesta este explicația cea mai firească pentru megaliții din Carpați. Oamenii de piatră din munți sunt operele incredibile ale naturii, natură plină de har și infinit răbdătoare.
Misterele pe care le adaugă unii acestor capete de piatră, incredibile și spectaculoase realizări, nota de fantastic pe care o dau alții sunt doar speculații ce știrbesc din farmecul megaliților din Carpați. Dar ceea ce este cu adevărat condamnabil, ceea ce este cu adevărat de neînțeles și fără nici o urmă de logică este de ce aceste minuni fără seamăn, care împodobesc Carpații, sunt lăsate uitării fără să fie puse în valoare. Întrebare-i retorică… Cum este posibil ca locuri fascinante, uluitoare, poate chiar misterioase și ciudate să rămână pierdute într-un anonimat absurd, în loc să fie puse în valoare, admirate, prețuite și lăudate.
Citeste si: Sfinxul din Valea Cernei, sfinxul uitat
Încearcă un experiment. Caută, cu câtă răbdare vrei, un materiale informativ despre megaliții din Carpați, despre locul unde se află (toți – pentru că nu cred că știe cu adevărat cineva exact câți sunt și mai ales pe unde au fost creați de Mama Natură), și nu vei găsi. Vei găsi informații cu tente paranormale, fără nici un fundament, mutate de pe un site pe altul, fără cea mai mică gestionare a informațiilor, fără cea mai mică analiză a datelor, doar de dragul unui senzațional efemer și deseori pueril.
Că sunt sau nu sunt megaliții din Carpați opera dacilor sau extratereștrilor este mai puțin important în condițiile în care nu găsești nici un document care măcar să-i enumere pe toți cei care sunt. O similară indiferență a celor care ar trebui să se preocupe de asta se manifestă și față de urmele cetăților geto-dacice presărate prin tot lanțul Carpaților, prin dealurile înalte și nu doar acolo.
Comoară uriașă a capetelor de piatră din Carpați, megaliții slefuiți de mâna omului din vremuri de mult, de foarte mult apuse, sau de inspirația fără seamăna a Naturii, așteaptă să fie prețuită și pusă în valoare. Singurii din megaliții din Carpați care au parte de gloria pe care o merită sunt Sfinxul și Babele din Bucegi. Despre restul – mulți, fantastici, minunați, uluitori și incredibili, cei mai mulți vor ridica din umeri…
Capetele de piatră și sfincșii
Ce au în comun toți sfincșii din Carpați, începând de la cel din Bucegi? Imaginea antopomorfă este vizibilă doar dintr-un anume unghi și dintr-un anume loc. Privintă din alt unghi stânca cu pricina nu mai spune nimeni, iar misterul s eîmprăștie și nu mai coboară, indiferent ce ai face. Mama natură are un talent infinit, dar este și plină de umor și dornică să stârnească și să hrănească imaginația oamenilor.
Citeste si: Matterhorn – munte piramidă
Capetele de piatră nu sunt făcute de mâna omului, iar megaliții din Carpați sunt mult mai numeroși decât știe orice bun cunoscător al muntelui. Poate omul a venit să continue și să completeze natura, dar realizarea este a vântului și a apei, a înghețului și dezghețului, toate aflate în mâna hazardului.
Dacă Sfinxul din Bucegi este cunoscut mult dincolo de hotarele României ceilalți își așteaptă încă gloria.
Sfinxul de la Topleţ, pe Valea Cernei, nu departe de Băile Herculane este tot un profil-stânga de bărbat, iar undeva, la picioarele stâncii, o legendă spune că ar fi fost îngropate toiagul lui Hercule şi pielea leului ce nu permite niciunei arme să aducă vătămare trupului celui care o îmbrăca. Sfinxul este uitat și deseori acoperit de ierburi și lăstăriși.
Citeste si: Sfinxul și Babele. Trei teorii contradictorii
În Carpaţii de Curbură mai pot fi văzuţi încă cel puţin doi sfincşi, puțin cunoscuţi. Primul este Ciobănaşul din Masivul Zăganul are aparența personajului care îi dă și numele. Al doilea Sfinxul Bratocei, din Ciucaș, scrutează Pasul Bratocea de la o altitudine de circa 1.300 de metri.
În Munţii Bârsei, se află legendarele Pietre ale lui Solomon, formaţiuni stâncoase interesante, în jurul cărora s-au ţesut poveşti și legende. Între aceste creaţii ale naturii se remarca Sfinxul, care ne înfăţişează şi el obrazul stâng.
Masivul Cozia conservă chipurile de piatră dominate de Sfinxul de la Stânişoara, care au primit de la localnici nume ca „Haiducul”, „Tătarul”, „Dacul”, „Omul cu glugă”, „Moşneagul”, „Dochia”, „Vânătorul” şi aşa mai departe.
Menţionăm fugitiv sfincşii din Calimani, Cheile Nerei, Persani, Piatra Arsă, Măcin, Igniș, Bustea șie pe cei îngă neînțeleși, nevăzuți și neștiuți.
Citeste si: Vârful Omu și câteva amănunte pe care nu le știai
PS Căutând și întrebând am dat peste o listă cu cei 10 sfincși din România (sursa). O preiau cu amendamentul că nu garantez pentru autenticitatea ei, dar sper că cineva, cândva o va face de dragul capetelor de piatră.
1. Sfinxul Bucegilor din Munții Bucegi
2. Sfinxul de la Pietrele lui Solomon din Munții Bârsei
3. Sfinxul Bratocei din Munții Ciucaș
4. Sfinxul de la Topleţ din Munții Cernei
5. Sfinxul Calimanului din Munții Călimani
6. Sfinxul din Cheile Nerei din Munții Aninei
7. Sfinxul din Perşani din Munții Perşani
8. Sfinxul de la Stănuleţi pe Muntele Cozia
9. Sfinxul Pietrele din Munții Retezat
10. Sfinxul din Munții Stănișoarei
Sursa foto: wikipedia
