Masa Uriașului este un monument al naturii aflat în comuna Jina, județul Sibiu, pe malul drept al râului Sebeș, în imediata apropiere a drumului național Transalpina (DN67C) care este și cea mai simplă cale de acces catre această zonă. Masa Uriașului mai este cunoscută și sub numele de Masa Jidovului și este parte din situl Valea Frumoasei, cum mai este numită Valea Sebeșului – o rezervație geologică și peisagistică declarată arie protejată în martie 2000.
Comuna Jina este situată în sud – vestul judetului Sibiu, la limita cu judetul Alba. Accesul în comună se poate face din DN1 Sibiu – Sebeș – Alba, apoi pe DJ Saliște – Galeș -Tilișca- Rod – Poiana și Jina (DJ 106E) sau pe varianta din Valea Sebeșului, Dobra, Șugag, Jina.
Masa uriașului este o suprafață de două hectare și este o stâncă izolată, alcătuită din șisturi cristaline (micașisturi și paragnaise), care formează o platformă (formațiune geologică ieșită înspre vale) ce se aseamănă cu o masă. Acest abrupt stâncos este acoperit parțial cu vegetație forestieră – pinul de pădure și exemplare izolate de larice sau zada (larix decidua), specie ocrotită pentru raritatea ei.
Steaua despre care se spune ca-i asezata acolo chiar de Mihail Sadoveanu
Masa are înfiptă în vârful ei o stea de oțel, despre care se spune ca însuși Mihail Sadoveanu ar fi pus-o acolo, în drumul său spre Valea Frumoasei. Această zonă pe lângă, care se strecoară drumul cel înalt al Carpaților – Transalpina – are parte de numeroase coturi, ocolind buze de stâncă, ce stau mărturie peste timpuri geologice ale luptei dintre apă și piatră. Stâncile, izolate de drumurile, care străbat zona, se află într-o pădure de fag și se spune că în trecut numai ciobanii care mergeau pe vechiul drum spre pășunile din Munții Cindrelului și Sebeș știau de existența lor.
La un kilometru de Masa Uriașului se află o altă stâncă numită “La Grumaji” sau “Stânca Grunzii”, care este un pinten cristalin, pe care râul cel iute trebuie să-l înconjoare, săpând în baza lui un mic defileu. Acest grup de stânci izolate sunt denumite “Colții” sau “Pintenii din Coasta Jinei”.
Citeste si: Megaliții din Carpați – capetele de piatră și sfincșii
Legenda spune că pe vremea lui Roșu și Verde Împărat, trăia prin Munții Sebeșului un uriaș, al cărui sălaș era în Jidoștina Șugagului. Uriașul trăia în bună vecinătate cu oierii din părțile locului, și avea o stână mare. În drum de la pășuni spre vale, uriașul se oprea de prânz pe un loc mai ridicat, unde o stâncă îi folosea drept masa pe care își așeza merindele.
Masa Uriașului, acest element natural deosebit din punct de vedere geologic și peisagistic, rămâne unul dintre cele mai importante obiective turistice din Mărginimea Sibiului.
Citeste si: Sfinxul și Babele. Trei teorii contradictorii
Într-o hartă a megaliților, Masa Uriașului are loc de cinste. Toponimia românească cuprinde numeroase denumiri ce derivă din numele uriaşilor. Există Peştera Uriaşilor, Pivniţa Uriaşului, denivelări numite Movila Uriaşului, Mormântul Uriaşului şi construcţii megalitice, realizate de apă și vânt pe care oamenii le-au atribuit uriașilor. Sunt nume de localități precum Novaci, Zidina, Jidova, Jidovina despre care se spune că sunt numele … uriașilor care au locuit pe acele meleaguri.
Mai trebuie spus că este interzis cățăratul pe stâncă pentru că bucățile de sisturi se pot desprinde, dar aceasta a facut ca zona și platoul efectiv al Mesei Uriașului să devină un ecosistem în sine, benefic pentru conservarea plantelor rare de aici și a structurii cristialine cu totul speciale a zonei.
Sursa foto: turistintransilvania.com
