Lacul Roșu este un lac de baraj natural pe valea râului Bicaz, în zona izvoarelor acestuia, în apropiere de Cheile Bicazului, dar și cel mai tânăr lac natural din România, potrivit volumului ”Enciclopedia geografică a României” (Dan Ghinea, 2002).
Lacul Roșu
Aflat în județul Harghita, la limita cu județul Neamț, lacul este accesibil de pe drumul național DN12C, care face legătura între orașele Gheorgheni și Bicaz. Situat pe cursul superior al râului Bicaz, la 980 metri altitudine, lacul s-a format în 1837, prin surparea unei porțiuni din muntele Piatra Ghilcoșului spre poalele masivului Suhard, ceea ce a blocat albia râului Bicaz.
Citește și: Cheile Bicazului, o zona unica
Aspectul unic al lacului este dat atât de culoarea roșie, cât și de trunchiurile de molid care se văd la suprafața apei. Acestea sunt rămășițe ale pădurii de rășinoase ce acoperea valea înainte de producerea alunecării de teren și a inundării văii. În timp molizii s-au prăbușit, iar cioturile acestora se văd în apă și la suprafața lacului. Cioturile s-au pietrificat sub acțiunea carbonatul de calciu și a oxidul de fier din compoziția apei, însă partea superioară a cioatelor este supusă acțiunii vremii s-a distrus.
Masivele muntoase din Carpații Orientali
Culoarea roșie a lacului este dată de argilele bogate în oxizi de fier, aduse de Pârâul Roșu și depozitate în lac. Totodată, rocile de aceeași culoare ale masivului Suhard accentuează culoarea roșie a lacului și întrețin legendele.
Citește și: Muntii Rodnei, cei mai inalti munti ai Orientalilor. Trasee
În volumul menționat mai sus, se arată că lacul are o suprafață de 12,6 ha, o lungime de 2,5 km și o lățime de 100-200 m, un volum de 680.000 metri cubi și o adâncime maximă de 10,5 metri. Două lacuri de acumulare și de decantare a aluviunilor au fost construite, în urma unor puternice colmatări (depuneri de sedimente), în zona superioară a lacului, cauzate de afluenții care se reunesc acolo — Bicaz, Pârâul Oilor, Pârâul Roșu, Licașu: unul pe Pârâul Oilor (în 1960) și altul pe Pârâul Piatra Roșie ( în 1962).
Lacul Roșu se află într-un proces natural de colmatare. În plus, având în vedere că pe valea afluentului principal al lacului s-au retrocedat pădurile, iar zona nu este în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, versanții au fost defrișați, barajele de retenție construite în anii ’60 s-au colmatat în totalitate și din cauza vremii capricioase, a ploilor torențiale, lacul se colmatează accentuat. Practic uscatul înaintează cam cu un metru pe an, iar în ritmul acesta, dacă nu se intervine, între 50 și 80 de ani lacul poate să dispară. Dimensiunile inițiale ale lacului nu sunt cunoscute, datorită faptului că unele părți din mâl erau inaccesibile.
Citește și: Vulcanul Ciomatu suspectat de reactivare. Muntii Harghitei si povestea lacului Sfanta Ana
Împrejurimile lacului au o faună și o floră foarte bogate, predomină pădurile de conifere în amestec cu alunul, salcia de munte, pe versanți cresc bradul alb, paltinul și plopul de munte, iar dintre animale se regăsesc râsul, capra neagră, lupul, cerbul și mistrețul, dar și o spectaculoasă faună mică (veverițe, arici, cocoși de munte).
Aici se află și stațiunea cu același nume, care beneficiază din plin de clima subalpină și oferă amatorilor de drumeție itinerarii deosebit de atrăgătoare. Temperatura medie anuală este de 8°C. Media cea mai scăzută de temperatură este de—7/-4°C, iar cea mai ridicată de 14-18°C. Temperatura apei, vara, poate atinge 22°C, iar primăvara și toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheață gros de 60-70 cm. Vânturile sunt moderate.
Lacul Roșu
Denumirea lacului atât în limba română cât și în limba maghiară, provine ori de la muntele Ghilcoș (ucigașul), ori de la pârâul Roșu (Verescheu). Astfel, în 1864, apare sub denumirea Lacul Pietrii Roșii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaș, dar și Tăul Roșu. În 1936 a fost numit oficial Lacul Roșu.
Legat de originea lacului, tradiția populară păstrează două legende. Prima legendă este despre o fată care și-a întâlnit alesul inimii. Însă cei doi sunt despărțiți, fata fiind furată de un tâlhar. Acesta căuta să o înduplece să-l îndrăgească, însă fata n-a mai răbdat și a strigat către munți, cerându-le ajutorul. Stâncile au răspuns cu o prăvălire de pietre măturate de o ploaie puternică. Fata și tâlharul au fost prinși sub dărâmăturile stâncilor și apoi, acoperiți de ape, care au format Lacu Roșu (Ucigașul). Cealaltă legendă spune că furtuna ce se apropia i-a făcut pe niște ciobani și oile lor să caute adăpost, însă Muntele Ucigaș, dărâmându-se, i-a îngropat împreună cu oile, câinii și măgarii.
Citește și: Harta traseelor turistice din Masivul Ceahlau
În aval de Lacu Roșu încep Cheile Bicazului, adică cei șase kilometri de chei spectaculoase în Carpații Orientali, pe valea râului Bicaz, care fac legătura între Transilvania și Moldova, și care, împreună, formează un ansamblu turistic unicat în România.
Lacu Roșu face parte din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, alături de Cheile Bicazului și Hășmașul Mare.
Sursa foto: wikipedia
