Munţii Apuseni sunt munți tineri, formați prin încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayana, iar procesul geologic de ridicare continuă. Apusenii sunt partea centrală a Carpaţilor Occidentali cuprinsă între râurile Mureş şi Barcău.
Apusenii sunt formați dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, amestecurile de roci explicând numărul foarte mare de peșteri existente în zonă. Oficial sunt peste 400 de peșteri, cei foarte îndrăgostiți de apuseni spun că numărul lor bate spre 7000! Ce face dragostea de munte din om!
Cascada Vârciorog
Regimul altitudinilor din Apuseni este sub cel al carpaților Meridionali și Orientali, vârful cel mai mare din tot lanțul Carpaților Occidentali, fiind în Apuseni, în Munții Bihorului. respectiv Curcubăta Mare (cunoscut și ca Vârful Bihor) are o altitudine de 1849 de metri. Munţii Apuseni sunt un ansamblu muntos masiv, bine delimitat de depresiuni mari (la vest Depresiunea Panonică, la est Depresiunea Transilvaniei, la nord Depresiunea Someşului), de o extremă complexitate structurală și mineralogică cu manifestări tectonice dintre cele mai complexe și diverse, ceea ce este una din caracteristicile care fac din Munții Apuseni un complex unic.
Groapa Ruginoasa
Apusenii sunt munți aparte, cel care ajunge prima dată aici fiind pe veci vrăjit de curbele, văile, pantele, ponoarele, izbucurile, cheile şi peşterile de aici. Remarcabil pentru Apuseni este diversitatea fenomenului carstic care depășește în densitate și incredibilă varietate toate masivele muntoase din România și multe altele din Europa și din lume. Se poate afirma, fără emfază ca Apusenii sunt unici!
Scărișoara este perla Apusenilor, dar alte peșteri cu nume misterios de care puțini au auzit sunt cel puțin la fel de spectaculoase. Peştera cu Cristale din Mina Farcu, peştera Meziad, peştera Poarta lui Ionele, peştera Coiba Mare sunt doar cateva. Lista continua până la 400! Și peste.
Muntii Apuseni si masivele muntoase care-i alcatuiesc
Din motive istorice, conjuncturale și de altă natură, despre care nu-i locul d evorbit aici, Apusenii au fost cei mai studiați, analizați și cartografiașți munți din tot lanțul Carpați Românesc. Traseele montane din Apuseni au fost amenajate, marcate și descrise de pe la 1900, de către Czárán Gyula, un cunoscător şi iubitor al munţilor Apuseni, care şi-a dedicat nu numai timpul, ci şi o parte din avere, amenajării traseelor de acces spre obiectivele turistice.
Parcul Natural Apuseni, înființat în 2004, are o suprafaţă totală de 75.784 ha și este unul dintre cele mai frumoase din Europa.
Apusenii cuprind Munții Crișului, Munții Pădurea Craiului și Vârful Runcului, (822 m) și Munții Codru-Moma (cu Vârful Pleșu, 1.112 m). Urmează Munții Șes-Meseșului cu Vărful Măgura Priei (996 m), Muntele Șes (Plopiș) și Munții Șimleu, apoi Masivul Bihor cu Munții Bihorului și Vârful Bihor, (1.849 m), Munții Vlădeasa, cu Vârful Vlădeasa (1.836 m), Muntele Mare, Munții Gilăului, Muntele Găina (cu Vârful Găina, 1.486 m), Munții Mureșului și Zarandului, Munții Metaliferi în sud și Munții Trascăului. (click pe harta pentru a vedea imaginea marita)
O altă caracteristică a Munților Apuseni este că au cel mai ridicat plafon al aşezărilor omeneşti din Carpaţii Romaneşti. Caracterul lor esenţial sunt masivele muntoase joase, încadrate de depresiuni largi, care permit o circulaţie lesnicioasă, iar trecerea de pe un versant pe un versant pe altul se face cu relativă uşurinţă.
Sursa foto: pixabay.com
