http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Degerăturile și ce trebuie să știi despre această problemă

Alegerea Editorului BLOG Trebuie sa stii!

Degerăturile sunt în bună măsură asemănătoare arsurilor și sunt efectul temperaturilor scăzute asupra pielii, afecând mai ales terminațiile. Nu doar degetele de la mâini și picioare sunt în pericol de a degera, ci toate extremitățile, cum ar fi nașul sau urechile.

decerăturile (1)

Oricare persoană este susceptibila, dar cele mai predispuse sunt cele care petrec extrem de mult timp afară, precum oamenii fără adăpost, vânătorii sau cei care pleacă în drumeții pe munte. Consumul de alcool și un echipament neadecvat sunt factori de risc suplimentari. Expuse degerăturilor sunt și persoanele deshidratate, subnutrite, înfometată (aportul de alimente este o cale de mențienre a temeperaturii normale a corpului) și cele foarte obosite. Trebuie făcută aici mențiunea că o bună hidratare a organismului, pentru cei care se află pe munte, de exemplu, este obligatorie atât vara, când este cald, dar și iarna, sau în situațiile în care temeperaturilor coboară spre zero grade Celsius, chiar și ocazional.

Citeste si: Cinci sfaturi ca sa stii cum alegi bocancii de munte

Cauzele degerăturilor sunt determinate de frig care provoacă contracția vaselor de sînge, teșuturile nemaifiind corect vascularizate, fluxul sanguin încetinește către piele. Procesul face parte din mecanismele de termoreglare și are ca scop penținerea unei temperaturi optime pentru organele vitale prin limitarea transportului de sânge către extremități. Atunci când creierul simte că te afli în pericol de hipotermie, temperatură din mâini picioare și restul organelor predispuse degerăturilor scade peste măsură, iar degerăturile pot să apară.

Ele sunt produse în două feluri diferite: fie cristalele de gheață se formează în spațiile dintre celule, apa iese din ele și începe deshidratarea și distrugerea acestora, fie pereții venelor sunt deteriorați și nu mai pot transporta sângele cum trebuie. În ceea ce privește simptomele degerăturilor, acestea constau la început, când ele sunt superficiale, în senzație de arsură, amorțeala, gâdilare, mâncărime sau rece. În cazurile mai grave, persoană în cauza simte durere destul de acută și apăr bășicuțe umplute cu sânge, acoperite de piele albă sau gălbuie.

decerăturile (2)Citeste si: Cum te protejezi de vremea rea la munte

La început, zonă degerată poate să pară mult mai mică decât este în realitate și doar pe parcurs să se vadă cât de mult țesut a fost afectat.

În funcţie de gravitatea şi ţesuturile afectate, degerăturile se clasifica astfel:

Degerături de gradul I – formă uşoară, afectează doar suprafaţa pielii, provocând dureri şi mâncărime. Apar pe piele pete albe sau galbene şi provoacă senzaţie de amorţeală. Nu cauzează daune permanente.

Degerături de gradul II – pielea îngheaţă şi devine aspră, însă ţesuturile adânci nu sunt afectate. Apar leziuni închise la culoare, dar care se vindecă în trei-patru săptămâni dacă sunt tratate corespunzător. Pielea afectată este sensibilă şi provoacă dureri la atingere.

Citeste si: Obiecte de îmbrăcămite indispensabile pe munte

Degerături gradul III – formă gravă, se remarcă degerături profunde care pătrund până în ţesuturile adânci. Este momentul când muşchii, tendoanele, vasele de sânge şi nervii pot congela, astfel că stimulii nu mai fac corpul să reacţioneze. Persoana afectată este supusă riscului de a-şi pierde permanent membrele sau simţurile, astfel că este necesară intervenţia chirurgicală dacă se localizează cangrena.

Tratamentul se face la medic. Este important ca zona afectată să fie încălzită treptat, în funcţie de gravitate şi trebuie să se evite o perioadă expunerea la temperaturi scăzute, întrucât rănile se pot agrava. Apoi, hainele trebuie scoase şi înlocuite cu unele uscate, iar zonele degerate acoperite cu pături. Procesul de încălzire tebuie să se deruleze treptat, prin urmare se recomandă menţinerea zonelor afectate în apă caldă, la temperatura de 34-37 grade Celsius, urmată apoi de aplicarea unui pansament steril. De asemenea, se recomandă administrarea de băuturi calde (nu fierbinţi!), pentru redarea echilibrului termic din interior.

Citeste si: Lanterna, nelipsita din echipamentul montan

Important de știut este că riscul degerăturilor există doar dacă temperaturile exterioare coboară sub zero grade.

Sursa foto: pixabay.com

Comentarii

comentarii