http://www.easylight.ro/

Locul unde poti afla informatii utile despre traseele din munti, poti descoperi fauna, vegetatia si, nu in ultimul rand, comorile ascunse ale Romaniei.

Cheile Oltețului, cel mai strâmt canion din Europa

Carpatii Meridionali Munții Șureanu-Parâng-Lotrului

Cheile Oltețului s-au format în calcare jurasice și se desfășoară pe o lungime de 3,5 kilometri fiind considerate pe bună dreptate ca fiind cel mai îngust canion din Europa. Spectacolul începe în amonte de peștera Polovragi, unde lățimea între pereții de stâncă care au mai bine de 300 de metri înălțime de la nivelul firului de apă care i-a tăiat, abia dacă trece de 50 de metri. În plus peste tot ești urmărit de umbra lui Zamolxe.

Cheile Oltețului sunt o rezervație naturală botanică și geologică care începe în comuna Polovragi, județul Gorj, și separă Munții Parâng de Munții Căpățănii. Între Valea Galbenu la vest și Valea Oltețului la est, în sudul Munților Parâng și a Munților Căpățânii, pe aproape 12 kilometri lungime se dezvoltă o bandă de calcare jurasice lată de 1-1,5 kilometri.

Râul Olteț, cu origini în circurile glaciare, își adună apele din extremitatea de sud-est a Munților Parâng și din marginea de vest a Munților Căpățânii, iar înainte de a pătrunde în Depresiunea Subcarpatică Olteană, cursul acestuia taie vestitele chei situate în amonte de localitatea Polovragi. Lățimea deosebit de mică între pereții de stâncă, precum și înălțimea mare a versanților demonstrează că ele sunt rezultatul unui fenomen de adâncire rapidă a Oltețului sub influența unei coborâri intense a nivelului de bază local, posibil în urma unor remanieri recente a rețelei hidrografice din Subcarpați. Cursul râului se desfășoară în ansamblu pe direcția nord-sud, iar panta lui generală în regiunea subcarpatică este mai accentuată comparativ cu a celorlalte râuri de mărimea lui. Oltețul se varsă pe dreapta Oltului la est de localitatea Fălcoiu. Pe întreaga suprafață a rezervației naturale s-au dezvoltat rarități floristice, precum și circa 400 de specii de plante, unele cu caracter unicat, și faunistice.

Citeste si: Cinci obiective de neratat în parcul Buila-Vânturarița

De asemenea, în bazinul văii Oltețului există peste 45 de peșteri, dintre care cu dimensiuni mari sunt: Peștera cu Șalitru sau Peștera cu Oase (799 m), Peștera Focul Viu (390 m), Peștera Haiducilor (245 m), Peștera Albă (216 m), Peștera din Diaclază (206 m).

Accesul la chei se poate face din mai multe direcții: de la Târgu Jiu, prin Bumbești-Jiu-Novaci-Baia de Fier-Polovragi; de la Filiași, prin Târgu-Cărbunești — Baia de Fier-Polovragi; din Râmnicu-Vâlcea prin Horezu la Polovragi.

Mai mult: DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu – Polovragi – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin / E70), traversează comuna prin extremitatea sudică, pe circa 4 km;
DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curtişoara / DN 66 / E 79).

Exista si trasee turistice 
• Oraşul Horezu – Vaideeni (centru etnografic) – Polovragi (Mănăstirea Polovragi, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi) – Baia de Fier (Cheile Galbenei, Peştera Muierii) – oraşul Novaci – Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) – 51 km şi retur prin staţiunea balneoclimatică Săcel (DJ 661) până în DN 67- 15 km;
• DN 67/Polovragi – Mănăstirea Polovragi – Cheile Olteţului – Peştera Polovragi – Luncile Olteţului şi retur – 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier);

Citeste si: Peștera Muierii, minunea din maruntaiele Parângului

Cheile sunt aproape singurele forme exocarstice ale zonei Polovragi-Cernădia, dar ele, împreună cu cele două peșteri mai importante, reprezintă obiective turistice bine cunoscute. Renumele zonei este datorat în egală măsură Cheilor Oltețului și Peșterii Polovragi, precum și Cheilor Galbenului și Peșterii Muierii de la Baia de Fier, se menționează în volumul ”Peșteri din România” (1976).

Citeste si: Polovragi, peștera lui Zamolxe

Sursa foto

Comentarii

comentarii