Munții Carpații nu-s prea bogați la capitolul refugii alpine. Există câteva pe care le cunoaște toată lumea, altele mai puțin cunoscute drumeților ocazionali și câteva accesibile doar celor ce cunosc foarte bine muntele. Prea puține refugii noi au fost reabilitate, iar cele nou construite se pot număra pe degetele de la o mână.

Tot ceea ce ține de refugiile alpine în Munții Carpați din România cade în sarcina echipelor Salvamont. Salvamontiștii se ocupă de întreținerea și reabilitatea lor, tot ei sunt cei care au instalat adăposturi noi. Problema care macină societatea românească sapă și la temelia refugiilor alpine – lipsa banilor și un general dezinteres, cu excepția celor care înțeleg că singura șansă de a face ceva este de a ignora autoritățile și de a face pur și simplu pe principiul că omul este cel care sfințește locul.

Dincolo de această întroducere, care poate fi completată și modificată în funcție de viitoarele realități românești, iată o listă cu zece refugii alpine pe care trebuie să le cunoști, dacă iubești muntele, indiferent de vremuri și vreme.

refugiul diana1. Refugiul Diana. Este situat la 1520 metri, pe versantul de nord-vest în Munții Piatra Craiului, Poiana Curmătura Prăpastiilor, între văile Padina Inchisa și Padina Popii. Refugiul are o capacitate limitată la 8-10 locuri la prici, în conditii de bivuac. Refugiul este un punct de referință pentru numeroasele trasee alpine în zonă. Refugiul este accesibil de pe două trasee marcate, unul cu plecare din Zărnești, celălalt din Plaiul Foii.

Ultima refacere a refugiului a fost realizată de Asociația Montană Carpați în 2008. În refugiu picură apă la ploile mai serioase, dar este bine izolat, curat, iar ușa se închide bine.

2. Refugiul Călțun este cel mai înalt refugiu alpin din Europa refăcut doar cu materiale eco. Este unul dintre cele mai frumoase și mai noi refugii alpine, dacă nu chiar cel mai nou și cel mai frumos.

Refugiul Călțun se află la o altitudine de 2.135 de metri în apropierea Vârfului Negoiu din Munții Făgăraș. Cunoscut și ca refugiul ”Nautilus” acesta poate adăposti în condiții foarte bune chiar și 30 de oameni. Zona este expusă pericolelor, iar refugiul este mai mult decat binevenit. Are defectul de a fi greu de localizat pe vreme de ceață. Refugiul este în grija unității Salvamont Sibiu.

costila23. Refugiu Coștila se află pe valea Coștilei. Are 20-25 locuri la prici, în conditii de bivuac. Refugiul se află la 1690 metri. Refugiul a fost construit în 1938 pe un teren pus la dispoziție de Casa Regală. La refugiu se poate ajunge de la Căminul Alpin în punctul „La Măsurătoarea Urşilor” (1310 m), apoi pe poteca spre Valea Albă, la stânga o potecă marcată duce spre refugiul alpin „Coştila” (marcaj bandă albastră).

iezer 14. Refugiul Iezer. Este situat în Munții Iezer Păpușa lângă lacul Iezer, la altitudinea de 2135 metri. Este localizat într-o căldare glaciară de sub creastă. Are 30 locuri în 2 camere, în condiții de bivuac. Are plită, sobă, priciuri din platbandă sudată, saltele de burete, panouri fotovoltaice pentru a asigură electricitate. Se poate ajunge la refugiu de la cabană Voina, prin Valea Jepilor (marcaj punct albastru, 4-5 ore, pe drum dificil nerecomandat iarna). Refugiul a fost dat în folosință în 1974, prin reconstruirea din temelie a vechiului refugiu de pe malul lacului Iezer. Refugiul se află în administrarea și grija unității Salvamont-Câmpulung.

Refugiul este din piatră cu uși metalice și este deschis tot timpul.

refugiul sperantelor5. Refugiul Speranțelor, este în Piatra Craiului. Este unul din refugiile alpine refăcute recent. Refugiul este situat la altitudinea de 1685 metri, pe versantul de nord-vest, în zonă Padina lui Călinet – Brâul Cioranga – Vârful Ascuțit), pe cel mai nou traseu marcat din Crai. Are opt locuri la prici, în condiții de bivuac. Este un refugiu semisferic din plastic și fibră de sticlă.

vistea6. Refugiul Vistea Mare, este situat în Făgăraș la 2310 metri altitudine, pe muchia de sub vârful Vistea Mare (2527 m). Poate oferi adăpost pentru 12 persoane, dar încap și 20. Are locuri la prici, în condiții de bivuac. Acces de la Cabană Valea Sâmbetei, prin Fereastră Mare (pe traseu marcat cu triunghi roșu), apoi pe traseu de creastă via șaua Vistisoarei (marcat cu bandă roșie).

Salvamontiștii din Victoria au refăcut în 2004 acest refugiu și tot ei îl au în grijă.

De la refugiu se mai fac doar 30 minute până pe Vistea Mare (pe traseul marcat cu bandă roșie) și încă 15 minute până pe Moldoveanu (pe traseul marcat cu punct roșu).

7. Refugiul Vârful Ascuțit este localizat în Munții Piatra Craiului, la altitudinea de 2150 metri, pe creastă nordică a Pietrei Craiului. Refugiul are 8-10 locuri la prici, în condiții de bivuac. REfugiul este accesibil de la Cabană Curmătură, prin Padinile Frumoase, pe trasul cu marcaj triunghi albastru sau via Vârful Turnu (1923 m), pe traseul cu marcaj punct roșu.

Primul refugiu localizat aici a fost construit în perioadă 1945-1950 de Carl Lehman (1894-1991), unmare îndrăgostit de munte, din Brașov. REfugiul Ascuțit se mai numește și refugiul Lehman.

batrana8.  Refugiul Șaua Bătrână se află la 2170 metri, în Bucegi. Refugiul se află la intersecția traseelor marcate cu bandă roșie, care vine de la vârful Omu și merge spre șaua Strungă, și triunghi roșu care vine din Poiană Gutanu și merge spre hotelul Peștera. Are spațiu pentru 20-25 de oameni. Este un refugiu relativ nou, montat în 2010, este mare și spațios.

carja 19. Refugiul Cârja este în Parâng la altitudinea de 2231 metri, fiind situat la bază vârfului Cârja, pe traseul Parângul Mic-Vârful Cârja (pe traseul cu marcaj bandă roșie). Are opt locuri în condiții de bivuac. Contrucția datează din 1889 când SKV – Societatea Carpatina Ardeleana a Turiștilor – a  construit acest refugiu, care în decursul anilor a fost distrus și reconstruit în mai multe rânduri. Structura de bază, din piatră datează din 1889. Locul de amplasare nu este cel mai inspirat deoarece se adună foarte multă zăpada, iarna este inutilizabil fiind complet acoperit de zăpada.

builei 110. Refugiul Curmătura Builei se află la 1560 metri în Parcul Natural Buila-Vânturarița. Are 20 locuri la prici, în două camere și prispă. Refugiul a fost reconstruit și amenajat în 2009 de către Asociația Kogayon din Costești-Vâlcea, care a asigurat banii necesari pentru achiziționarea materialelor și plată manoperei.

 

Comentarii

comentarii